Aventura in desert

Pentru lumea motorsportului, rally-raidul Dakar reprezintă cea mai importantă competiţie din acest domeniu. Aventura începea în 1977, cînd Thierry Sabine se rătăcea în deşertul Libiei în timpul unui concurs automobilistic. Salvat din nisipurile fierbinţi, francezul s-a întors în ţara sa natală cu dorinţa de a împărtăşi şi altora din experienţa extremă trăită în deşertul african. Astfel, pe 26 decembrie 1978, din Place du Trocadéro, debuta raliul Paris – Dakar sub motto-ul: “O provocare pentru cei care participă. Un vis pentru ceilalţi”.

în rîndul lumii bune

A 29-a ediţie a raliului Dakar va consemna cea mai numeroasă participare românească din istorie, nu mai puţin de patru sportivi urmînd a se lupta cu dunele din Sahara: Emanuel Gyenes, Marcel Butuza, Francois Vulliet şi Martin Freinademetz.
Concursul din acest an va constitui un record în materie de participanţi. 250 de concurenţi sînt înscrişi la clasa motociclete, iar în total, la Dakar 2007, vor fi reprezentate 42 de naţiuni.
Este a treia participare românească la Dakar după cele ale lui Romeo Dunca (2004) şi Szolt Szilvester (2005).
Caravana va porni pe 6 ianurie din Lisabona şi va parcurge 8.696 km prin Portugalia, Maroc, Mauritania, Mali şi Senegal, ultima etapă fiind programată pe malul Lacului Roz.
Chiar dacă România nu se anunţă printre principalele protagoniste ale rally-raidului, se poate spune măcar că ne aflăm pe drumul cel bun. De aceea, poate nu întîmplător, mulţi afirmă că gradul de civilizaţie al unei naţiuni este direct proporţional cu amploarea motorsportului din ţara respectivă.

“Dacă ajungi la finiş eşti un învingător”

La 22 de ani, Emanuel Gyenes va fi cel mai tînăr român participant la Dakar. Deşi se află la prima participare, el este considerat o mare speranţă a motociclismului autohton, după ce cîştigat în acest an titlul la clasa experţi la Red Bull Romaniacs şi a ieşit primul campion de enduro cross al României.
S-a apucat tîrziu de motociclism, la 17 ani, dar ascensiunea sa a fost fulminantă şi la prima competiţie de amatori la care a participat în 2001 a ocupat prima poziţie.
Spre deosebire de predecesorii săi la Dakar, Romeo Dunca şi Szolt Szilvester, cel alintat Mani de prieteni nu este un om de afaceri şi îşi cîştigă existenţa lucrînd ca mecanic.
“Mă va ajuta meseria mea, pentru că în cazul unor probleme tehnice petrecute în deşert îmi pot repara singur motocicleta”, a subliniat pilotul român.
Mani va primi asistenţă tehnică şi din partea şefului său de la KTM, Szolt Szilvester, cel care de altfel abandona anul trecut la Dakar în urma unui accident grav.
Deşi aproape 50 de persoane şi-au pierdut viaţa în istoria raliului Dakar, Emanuel Gyenes nu se teme de posibilele evenimente nedorite: “Nici nu vreau să mă gîndesc la aşa ceva. Ce a păţit Szolt nu trebuie neapărat să mi se întîmple şi mie. Pentru prima ediţie la care particip tot ce mi-am propus este să trec sănătos linia de sosire. Dacă ajungi la finiş poţi fi numit un învingător”.
Gyenes va concura în cadrul MOL Dakar Team şi îi va avea coechipieri la clasa moto pe Kátai Péter (Ungaria) şi Jaroslav Katrinak (Slovacia).

De la hobby la meserie

Născut la Satu Mare, Mani visează să ajungă unul dintre piloţii cu renume pe plan mondial. Pentru acest lucru, el urmează un program strict de pregătire. Este nevoit astfel să-şi părăsească localitatea natală în fiecare weekend pentru a străbate Carpaţii în lung şi în lat, cu scopul de a găsi condiţii optime de antrenament. “Nu prea am timp liber. Luni mă duc la serviciu şi îmi spăl motocicleta, iar marţi fac setările tehnice. Am un preparator fizic care mă ajută, pentru că nu e tocmai uşor să controlezi o motocicletă care ajunge la 200 kg cînd e plină de benzină.”
în luna octombrie, Gyenes a avut primul contact cu deşertul, efectuînd o  săptămînă de antrenament  în Tunisia. “Au fost tot felul de peripeţii, dar mi-a plăcut. Sînt totuşi conştient că la Dakar o să fie mult mai greu”, a explicat Mani care au fost primele impresii la întîlnirea cu nispul fierbinte al Africii.
Pentru a putea concura la Dakar, pilotul român va  avea un buget de minimum 50.000 de euro. Toţi banii voi fi asiguraţi de către sponsori, Agenţia Naţională pentru Sport nesprijinindu-l financiar.