Depinde de noi, să fim lupi, nu oi!

(Editorial de George Scarlat)

Motto: “Cand te apreciază oameni cum e Ramon Calderon și te viziteză în țara ta, eu zic ca e o onoare și o mulțumire sufletească” (George Becali)

Ai noștri au fost ca țăranul umil, cu căciula în mânâ, care nu îndrăznește să treacă pragul ușii boierului.

1. Este de neînțeles că la un asemenea meci, despre care se presupunea că este la mare luptă, fotbaliștii români au luat doar două cartonașe galbene. Cartonasul lui Stanciu, din min 81 nici nu intră la socoteală, l-a luat pentru proteste, nu pentru fault.

Abia în minutul 67 românii au luat primul cartonaș prin Marius Marin, care a comis un fault curat, din motive tactice, pentru că nu avea altă soluție. Nu a fost un fault gratuit, la intimidare, nu a fost un fault grosolan, care să pună în pericol integritatea jucătorului advers.

Dar până în minutul 67 ce-au făcut, balet? Cum să nu faci tu un fault, măcar tactic, să le întrerupi ritmul, sau să oprești un atac/contraatac, ori să ai o intrare mai dură?

Fotbaliștii nu sunt “fetițe”, ei știu tot felul de trucuri murdare încă de la echipele de copiii și juniori, nu trebuie să-i învețe nimeni “meserie”.

Pe “stăpânii” olandezi însă, nu i-au atins cu o floare. Cum să intri tare la o gleznă sau tibie în valoare de 50 milioane euro? Această atitudine a ținut de mentalitatea de supușenie indusă românilor, sau de antrenorul Edi Iordănescu? În fond este același lucru. Antrenorul trebuia “să-i bage pe steroizi”, să-i facă să rupă lanțul.

Cel mai dezgustător exemplu în acest sens l-au dat steliștii în 2006, când au pierdut în Ghencea în fața “semizeilor” de la Real Madrid, pe care i-au protejat pe teren de parcă erau porțelanuri chinezești, nu jucători adverși.

Dar cum erau să joace tare steliștii, când cu o seară înainte văzuseră clovneria “războinicului luminii”, care se declara frate de sânge cu Calderon, președintelui Realului și când a declarat că vizita acestuia este o onoare pentru el, de parcă acesta venise să-i dea darul la nunta fiicei sale, nicidecum să-i ia punctele și banii de la UEFA Champions League.

Calderon cu Realul l-au “onorat” pe “războinicul luminii” cam ca primele 200 corporații din România care își “optimizează” profitul, însă trebuie să le mai și mulțumim pentru această onoare, altfel suntem ceaușiști și xenofobi și mai știu eu ce “fobi”.

2. Atitudinea de oi și de țărani umili a lui Iordănescu și a clasei vorbitoare, adică a presei sportive și influensărilor din bula de Facebok s-a văzut în problema arbitrajului.

Arbitrul german Felix Zwayer ne-a FURAT ca la carte, ca la un meci de Liga a II-a. A permis jocul murdar, la intimidare al olandezilor. Olanda trebuia să joace în 10 oameni încă din min 32.

Demfrey trebuia ELIMINAT! Trebuia să primească mai întâi întâi cartonaș galben după ce i-a spart capul lui Ianis Hagi în min 3 și apoi să primească cartonaș roșu pentru faultul la Mogoș. Nu a primit niciun cartonaș, decât abia în min 78, pentru tragere de timp.

Ce-a putut spune Edi Iordănescu la conferința de presă despre măcelărirea jucătorilor săi sub patronajul arbitrului neamț? “Hagi s-a lovit, Mogoș a făcut comoție”.

Rușine, Iordănescu! Cum “s-a lovit” Hagi? S-a împiedicat singur? Nu cumva i-a spart Demfrey capul deliberat, cu cotul în creștet, ca la karate? Și Mogoș, luat cu targa în urma faultului violent al aceluiași Demfrey, cum a făcut “comoție”, Iordănescule? De la insolație? Oare pentru că nu a avut șapcă?

A doua furăciune, tipică pentru pentru un arbitraj de Liga a II-a sau a III-a a fost în minutul 81, când arbitrul neamț l-a oprit pentru un fault imaginar pe Denis Alibec, lansat într-un contraatac periculos, care se putea transforma în situație iminentă de gol.

Cinicul neamț i-a mai și dat cartonaș galben lui Stanciu pentru că a protestat față de această furăciune. Peste numai 2 minute, în min 83, olandezii ne-au dat golul 2, care probabil nu s-ar fi întâmplat dacă neamtul nu-l oprea pe Alibec.

Iordănescu mi se pare că nici nu a pomenit despre acest moment decisiv al jocului, iar fluxurile de live text ale presei noastre nici nu este consemnat episodul cu Alibec, ci doar cartonașul lui Stanciu.

Influensării din bula de Facebook, realiști si atotștiutori de felul lor te desființează dacă acuzi arbitrajul. O asemenea atitudine îi face tot niște oi pe acești influensări.

Spaniolii de la site-ul de sport archivovar.es au protestat în locul nostru dând nota 4 arbitrului neamț. Spre comparație, arbitrul din meciul Portugaliei cu Slovenia a obținut nota 7,5.

În fotbal e ca în viață. Dacă nu ești lup, ești oaie. Iar echipa națională este oglinda societății. Jucătorilor nu am ce le reproșa, au făcut si ei ce-au putut.

Meciul cu Olanda și mai ales atitudinea oficialilor si a clasei vorbitoare arată din punct de vedere psiho-social starea națiunii. În numele românilor vorbesc și acționează niște oi.

Poporul real a fost în tribunele de pe Alianz Arena din München și a fost admirabil. Românii de rând s-au mobilizat pentru luptă si pentru victorie Încă mai avem viitor!

Poporul e una și reprezentanții săi oficiali sau autodeclarați sunt alta. Românii ar vrea să fim lupi, dar clasa vorbitoare ne vrea oi.

George Scarlat a fost jurnalist la Evenimentul Zilei, Libertatea și Ziua.