Istoria situațiilor dezastruoase create de suprataxarea jocurilor de noroc riscă să se repete

(de Romeo Chiriac)

Istoria situațiilor critice create anii trecuți de suprataxarea jocurilor de noroc riscă să se repete. Ori atunci în urma unor astfel de decizii dezastruoase nu s-au înregistrat decât falimente, pierderea locurilor de muncă sau bani mai puțini la Buget.

Acum se discută din nou de suprataxarea jocurilor de noroc. De data asta, cu un procent uriaș, de 40%, care va însemna aproape distrugerea acestei industrii în România. În trecut, cota care a făcut ravagii a fost de numai 25%, iar acum ținta urmărită este de 40%. O cifră pe care operatorii nu au cum să și-o permită, s-o achite din marja de profit.

Efectele dezastruase ale supraimpozitării cu 25%

Înainte de Revoluție jocurile de noroc le puteai asocia doar cu partidele de poker sau de barbut. Considerate, evident, ilegale.

• Prima licență de jocuri de noroc a fost atribuită în anul 1992, când au pătruns pe piață „păcănelele” și nu exista ONJN-ul.
• În 1996 a fost acordată prima licență pentru jocuri sportive, înainte de startul Campionatului European de fotbal.
• În 1998, s-a decis prima să se supraimpoziteze piața cu un procent de 25%. Măsura a ținut aproximativ doi ani, dar suficient să genereze deja falimentul câtorva case de pariuri.
• În 2001, s-a repetat istoria. S-a decis impozitarea cu 25% a jocurilor de noroc. A durat doar câteva luni de data asta, ducând la dispariția jocurile bingo. Iar Statul a avut din nou de pierdut.
• Apoi, o interpretare eronată a Gărzii Financiare din cadrul Ministerului de Finanțe, care a calculat incorect taxarea comparativ cu veniturile produse, a dus la falimentul majorității cazinourilor.

Înainte de OUG77/2009, în piață s-a aplicat HG 870. În 2009, s-au modificat taxele și s-au reglementat jocurile, iar situația s-a stabilizat abia în anii 2015-2016.

Statul va colecta mai puțini bani. Încasările la buget au scăzut cu 30% în Croația după o asfel de măsură

Algoritmii de calcul prin care urmează să fie impozitate toate operațiunile, iar nu doar câștigul jucătorului nu va face altceva decât să duca la o situație în care statul va colecta mult mai puțini bani. În țările unde în trecut s-a încercat o astfel de măsură, statul a pierdut la încasarea taxelor. Deoarece jucatorii au folosit diferite mijloace prin care au evitat plata acestor taxe. În Croația, de exemplu, jucătorii au ales să joace prin VPN pe site-uri din alte țări. Câstigurile fiind impozitate acolo unde jucau, impozit care era mult mai mic decât în țara lor. Un alt efect al acestei măsuri pe piața neagră a fost apariția de localuri clandestine. În Croația, dupa această masură, încasările la bugetul de stat au scăzut cu 30/%

Pierderea locurilor de muncă. Sportul va avea de suferit

O altă situație neplăcută va fi cea a pierderilor locurilor de muncă. O parte din operatori nu vor mai putea susține business-ul datorită migrării jucătorilor către zona gri și vor trebui să închidă.  Vor avea de suferit angajații, proprietarii de spații, inclusiv agențiile de media, publicațiile sau televiziunile. O altă ramură unde se vor pierde foarte bani mulți va fi în sport. Industria de gambling contribuind prin sponsorizări mari în sportul romanesc. Dar și zonele de învățământ sau de medical vor avea de suferit.