Publicul interesat de lumea hocheiului este probabil la curent cu faptul că la Federația Română de Hochei pe Gheață lucrurile nu sunt tocmai în regulă. Actualii lideri ai FRHG refuză să-și asume responsabilitatea pentru întâmplările petrecute, arată cu degetul spre alții și evită să discute despre problemele reale.
În toate comunicatele publice, liderii Federației încearcă să prezinte situația actuală ca pe un atac la adresa lor care nu are nicio bază profesională. De fapt, realitatea este exact contrariul. Prin următorul comunicat, cluburile semnatare și comunitatea acestora doresc să clarifice situația și să informeze publicului cu privire la ceea ce se întâmplă cu adevărat în cadrul conducerii Federației.
Să analizăm câteva dintre considerentele pe care oficialii Federației uită să le comunice.
Alexandru Hălăucă este președintele Federației Române de Hochei pe Gheață de mai bine de opt ani. În urma nemulțumirilor legate de activitatea sa profesională, el s-a confruntat cu adevărați contestatari la adunarea generală de reînnoire a mandatelor programată pentru 15 septembrie 2022. Există o coaliție puternică care dorește o schimbare. Aceasta include cele mai importante cluburi de hochei din țară.
Pe măsură ce se apropiau alegerile, președintele Hălăucă și cercul său au recurs la o serie de soluții discutabile din punct de vedere moral și profesional pentru a păstra puterea. De pildă, au interzis înscrierea fetelor în campionat, ca urmare, unul dintre cluburile pe care ei le consideră ca fiind parte din opoziție, și-a pierdut dreptul de vot. Un alt exemplu ar fi faptul că de mulți ani nu au fost organizate campionate pentru echipele U12 sau U14, deoarece acest lucru ar fi oferit drepturi de vot unui număr mare de cluburi care aspiră la dezvoltarea acestui sport și, prin urmare, nu susțin actuala conducere.
Nu este necesar să explicăm pe larg daunele aduse sportului prin eșecul Federației de a oferi oportunități de competiție pentru generații întregi. Evident, nu au existat motive reale care i-ar fi împiedicat în organizarea campionatelor. Ca urmare, cluburile și-au unit forțele și au început cu succes propria serie de competiții pentru grupele de vârstă menționate, sub numele de Cupa Transylvanian Hockey League, care a avut un impact extrem de pozitiv asupra cluburilor implicate. Este important să subliniem faptul că managementul este cel care arată acum cu degetul spre alții și încearcă să facă pe victima, care timp de mulți ani a subordonat sportul propriilor interese și a privat mii de sportivi de posibilitatea de a se dezvolta. Între timp, cluburile au fost nevoite să îndeplinească cele mai elementare sarcini ale Federației.
Conform FRHG, situația actuală de la Federație și acțiunea responsabilă a celor de la Ministerul Tineretului și Sportului nu este altceva, decât o luptă pentru putere. Și din punctul lor de vedere, așa și este, căci pentru ei, deja de ani de zile, totul ține doar de menținerea puterii în lumea hocheiului românesc. Însă ceilalți reprezentanți ai sportului consideră că avem de-a face cu o problemă profesională, ca urmare, neglijențele și erorile profesionale ale conducerii Federației trebuie comunicate.
Înainte de a enumera neglijențele și erorile menționate, este de asemenea important să menționăm pe scurt modul în care a decurs adunarea generală de reînnoire.
Adunarea generală de reînnoire a avut loc la 15 septembrie 2022, însă ar fi trebuit să aibă loc mult mai devreme. Mai multe cluburi au cerut organizarea unei adunări generale deja în iunie, deoarece mandatul actualei conduceri a expirat. Deși condițiile legale existau, mai mult de o treime dintre cluburi au solicitat acest lucru, organizarea adunării generale nu a fost inițiată de către Federația Română de Hochei pe Gheață.
Înainte de adunarea generală din 15 septembrie 2022, portofoliile candidaților considerați opozanți au fost anulate în mod arbitrar, iar majoritatea membrilor au fost privați de dreptul de vot. Acest lucru a fost justificat prin faptul că respectivele cluburi au acumulat datorii față de FRHG. Singura problemă este că presupusele datorii sunt rezultatul amenzilor aplicate de FRHG pentru că nu au trimis niște formulare cu temperaturile corporale ale jucătorilor în timpul pandemiei de COVID-19. În unele cazuri acest lucru a fost sancționat cu amenzi de până la 60 000 de lei. Un alt fapt important este că aceste amenzi fuseseră deja plătite înainte de adunarea generală, însă cluburile în cauză tot nu au primit drept de vot.
Astfel, în data de 15 septembrie, în cadrul unei adunări de-a dreptul absurde, actualii lideri, în cerc restrâns, și-au votat un nou mandat. Întrucât au existat probleme clare cu privire la procedură, Ministerul Tineretului și Sportului a suspendat deciziile adunării. Ca răspuns, Hălăucă și-a reziliat contractul de finanțare cu ministerul. Nici nu trebuie să explicăm de câte resurse financiare a privat sectorul sportiv din cauza nemulțumirilor sale personale.
Iată câteva exemple care demonstrează că doar liderii FRHG consideră actuala situație o luptă pentru putere, iar părțile aflate în conflict cu ei tratează situația ca pe o problemă profesională.
Actualii lideri ai FRHG:
- au anulat în mod ilegal și cu încălcarea statutului Federației nominalizările a 18 asociații și au revocat drepturile de vot ale acestora din motive absurde și complet false,
- au acționat în mod ilegal în cadrul adunării generale de reînnoire a mandatelor din 15 septembrie, în prezența reprezentantului legal al Ministerului Tineretului și Sportului, când au autorizat candidatura, după care au votat trei persoane cu cazier judiciar dovedit, dintre care unul fusese deja condamnat printr-o hotărâre definitivă, iar celelate două persoane erau cercetate penal,
- au trimis o persoană sancționată penal în calitate de lider al echipei naționale, în cadrul ultimei lor deplasări în Marea Britanie,
- au organizat meciuri fictive, au produs documente false pentru falsele înscrieri în campionat,
- nu au fost suficient de competenți pentru a pune hocheiul românesc pe marile ecrane, și pentru a-i da locul care i se cuvine în presa sportivă autohtonă,
- nu au fost în măsură să ofere competiții sau oportunități de joc pentru grupele de vârstă U8, U10, U12 și U14,
- au organizat campionatul U20 doar pe hârtie, fără meciuri reale, timp de două sezoane, pentru ca România să nu-și piardă dreptul de a participa la campionatul mondial al respectivei grupe de vârstă,
- au refuzat sportivelor în mod discriminatoriu posibilitatea de a concura,
- au acționat contrar prevederilor statutare, când au acordat drepturi de vot unor cluburi care nu au fost înscrise în nicio competiție (ACS Viitorul Hocheist București, Huskey București),
- au înființat cluburi fictive în contradicție cu statutele regulamentului și apoi le-a acordat dreptul de vot în adunarea generală,
- au înscris o echipă în ligă sub egida mai multor asociații pentru a genera mai multe drepturi de vot, astfel au concurat în campionat echipe care au fost înscrise de către trei sau chiar patru cluburi, un exemplu clar este Sportul Studențesc-ACSH Predators-ACS Torpedo Hockey București (SSPT) din campionatul feminin 2021-22 sau CSM Suceava-CSM Bucovina Rădăuți-ACS Kids Tampa Brașov-ACS Steaua Rangers din campionatul U18,
(https://tinyurl.com/34masua2),
- au acordat drepturi de vot pentru CSM Bucovina Rădăuți și ACS Kids Tampa Brașov, care sunt în afiliere provizorie, astfel nu au drept de vot,
- nu au depus niciun efort pentru a recruta sportivi și a promova hocheiul pe gheață,
- uită să înscrie echipa campioană a țării în IIHF Continental Cup,
- nu comunică în mod corespunzător cu principalele organizații internaționale de hochei, astfel distrug relațiile internaționale ale hocheiului românesc,
- împiedică echipele care investesc multă energie și bani în pregătirea adecvată și participarea la turnee internaționale să crească valoarea jucătorilor lor și să îmbunătățească imaginea internațională a echipelor naționale,
- nu participă la programele internaționale de dezvoltare a hocheiului și nu doresc să beneficieze de fondurile proiectelor anunțate,
- au informat cluburile cu privire la campionatul U16 2022-2023 cu câteva minute înainte de miezul nopții pe data de 31 decembrie 2022.
- au dat start sezonului 2022-23 abia în ianuarie 2023 pentru anumite grupe de vârstă,
- nu contabilizează în mod transparent bugetul Federației,
- au organizat programul echipei naționale U20 care concurează în Cupa Mondială în așa fel încât echipa să se întâlnească pentru prima dată la aeroport abia în zilele de dinaintea turneului și să înceapă imediat să joace meciuri fără o pregătire corespunzătoare,
- nu-și îndeplinesc nici cele mai elementare sarcini, nu comunică cu reprezentanții cluburilor, nu răspund la solicitările telefonice și prin e-mail. Nu există practic niciun mediu de comunicare prin care se poate lua contactul cu actualii lideri ai Federației.
Lista ar putea continua mult și bine, dar motivele enumerate sunt suficiente pentru a demonstra că liderii Federației nu sunt dispuși să rezolve problemele, în schimb, se străduiesc să le ascundă.
Prin urmare, situația este complexă. Dar obiectivul este simplu: hocheiul are nevoie de unitate, profesionalism și legitimitate.