Jocurile Paralimpice de la Milano-Cortina s-au încheiat cu un nou boicot din partea Ucrainei

O ceremonie de închidere boicotată de Ucraina a marcat încheierea Jocurilor Paralimpice de iarnă de la Milano-Cortina, la câteva ore după ce echipa americană de hochei pe gheaţă paralimpic a câştigat ultima medalie de aur a Jocurilor, care au fost marcate de revenirea steagului şi a imnului naţional rus pe scena sportivă mondială.

China şi-a continuat dominaţia ca putere paralimpică şi a ocupat primul loc în clasamentul medaliilor cu 15 medalii de aur, cu două mai multe decât Statele Unite, care au egalat totalul obţinut la Jocurile de iarnă de la Pyeongchang din 2018.

Jocurile de la Milano-Cortina au marcat cea de-a 50-a aniversare a Jocurilor Paralimpice de iarnă.

Imnul Rusiei, care nu mai fusese intonat la Jocurile Paralimpice de peste un deceniu, a răsunat de opt ori la Milano-Cortina, după victoriile sportivilor ruşi care au concurat din nou sub propriul drapel la Jocurile Paralimpice, pentru prima dată de la Jocurile de iarnă de la Soci din 2014.

Ucraina a condus boicotul atât al ceremoniei de deschidere, cât şi al celei de închidere, pentru a protesta faţă de prezenţa ruşilor. Ea a acuzat Comitetul Paralimpic Internaţional de discriminare împotriva sportivilor săi pe parcursul Jocurilor. IPC a declarat că Ucraina părea să încerce să politizeze evenimentul.

Jocurile Paralimpice de la Milano-Cortina au început la mai puţin de o săptămână după ce Statele Unite şi Israelul au lansat un atac militar asupra Iranului. Schiorul para-fondist Aboulfazl Khatibi, singurul iranian care urma să concureze, a fost nevoit să se retragă deoarece nu putea călători în siguranţă în Italia. Schioarea para Sheina Vaspi a fost singura sportivă din Israel care a concurat.

Jocurile Paralimpice s-au întors în Italia la 20 de ani după ce au avut loc la Torino. A fost cea de-a 14-a ediţie a Jocurilor Paralimpice de iarnă de la ediţia inaugurală de la Ornskoldsvik, Suedia, din 1976.

Steagul rus şi-a făcut revenirea oficială la ceremonia de deschidere de la Verona, iar imnul naţional al ţării a fost intonat pentru prima dată la aceste Jocuri după ce schioarea para-alpină Varvara Voronchikhina a câştigat medalia de aur luni trecută.

Imnul nu mai fusese auzit la niciun eveniment olimpic sau paralimpic de la Jocurile de vară de la Rio de Janeiro din 2016.

Sportivii ruşi au revenit să concureze sub propriul steag la Jocurile Paralimpice de iarnă, după ani în care au fost nevoiţi să concureze ca sportivi neutri din cauza încălcărilor legilor antidoping şi a conflictelor militare ale ţării.

Revenirea steagului şi a imnului rus a fost văzută de unii ca un semnal al unei posibile reveniri depline în cercurile olimpice înaintea Jocurilor de vară din 2028 de la Los Angeles.

După ce a ocupat primul loc la fiecare ediţie a Jocurilor Paralimpice de vară începând din 2004, China a terminat din nou pe primul loc în clasamentul pe medalii la Jocurile Paralimpice de iarnă. Rusia s-a clasat pe locul al treilea, cu opt medalii de aur.

China a câştigat 44 de medalii în total, cu 20 mai multe decât SUA.

Gazda, Italia, a terminat pe locul patru cu şapte medalii de aur, la fel ca Austria, unde fraţii Veronika şi Johannes Aigner au dominat schiul alpin paraolimpic.

Veronika Aigner a fost printre cei trei sportivi care au câştigat patru medalii de aur, alături de schiorii para-fond americani Oksana Masters şi Jake Adicoff. Masters, cea mai medaliată sportivă americană de la Jocurile Paralimpice de iarnă, a câştigat o medalie de bronz pe lângă cele patru medalii de aur. Adicoff este primul campion american de sex masculin, care şi-a asumat public orientarea sexuală, la Jocurile Paralimpice de iarnă.

La Milano-Cortina 2026, România a avut doi reprezentanţi în competiţie:

Mihăiţă Papară – para snowboard, clasa SB-LL1. După ce s-a calificat în optimi, Papară a fost nevoit să se retragă din cauza durerilor severe cauzate de hernii de disc şi stenoză a foramenelor intervertebrale.

Andrei-Sorin Popa – para schi alpin, clasa LW9-2 (Standing). Popa a ocupat locul 22 la slalom.

Milan Cortina a marcat cele mai mari Jocuri Paralimpice de iarnă din istorie, cu un total de 611 sportivi paralimpici din 55 de ţări, depăşind recordul anterior de 564 de sportivi paralimpici din 48 de ţări, stabilit în 2018.

Un număr record de sportive paralimpice au concurat la a patra ediţie consecutivă a Jocurilor Paralimpice de iarnă, a declarat IPC. La Milano-Cortina au participat 160 de concurente, cu 24 mai multe decât recordul anterior de la Jocurile de iarnă de la Beijing din 2022.

Un total de 27 de ţări au câştigat medalii în 79 de probe din şase sporturi, cel mai mare număr de ţări care au câştigat cel puţin o medalie la Jocurile Paralimpice de iarnă de la Jocurile de la Lillehammer din 1994.

IPC a declarat că Milano-Cortina a fost cea mai difuzată ediţie a Jocurilor Paralimpice de iarnă din istorie, cu 20 de deţinători de drepturi media care au transmis Jocurile către un număr record de 126 de ţări.

Chiar înainte de începerea Jocurilor de la Milano-Cortina, curlingul a fost zguduit de un alt scandal, când două pietre au dispărut de la Stadionul Olimpic de Curling, care a găzduit ceremonia de închidere de duminică. Incidentul a avut loc la câteva săptămâni după ce acest sport a fost în centrul atenţiei în timpul Jocurilor Olimpice, echipa canadiană fiind acuzată de trişare.

Vremea caldă a jucat un rol important la Milano-Cortina, temperaturile ridicate forţând organizatorii să modifice programul unor probe. Sportivii au fost văzuţi concurând în pantaloni scurţi, tricouri şi maiouri.

Zăpada abundentă a sosit abia duminică, ceea ce a determinat amânarea unor curse.

Alpii francezi vor găzdui Jocurile Paralimpice de iarnă din 2030.

Preşedintele IPC, Andrew Parsons, a declarat că se discută despre adăugarea mai multor sporturi la aceste Jocuri, inclusiv discipline de patinaj şi alunecare. El a spus că există, de asemenea, posibilitatea de a include alte grupuri de persoane cu dizabilităţi, cum ar fi sportivii cu deficienţe intelectuale.