Free Porn
xbporn
https://www.bangspankxxx.com
voguerre
southampton escorts

SPECIAL/ Alexandru Marghiloman

Omul public din România pare să fie atras ca un magnet de mirajul sportului. Astăzi, la modă este fotbalul. Cu un secol în urmă era hipismul

La începuturile veacului al XX-lea, cel mai popular sport pentru bucureşteni era hipismul. Fotbalul, „nebunia” englezească pe care puţini o înţelegeau la acea vreme, nu pătrunsese atât de mult în Muntenia, încât să îşi atragă simpatizanţi. O făcea în Banat, zonă care era fruncea jocului cu mingea, dar în „urbea lui Bucur” cetăţenii se interesau mai mult de hipism.

Şi, cum a avea un căluţ în grajdurile de la Băneasa era o mândrie enormă, dar şi un ajutor adus hipismului din România, figurile marcante ale ţării s-au înscris imediat în Jockey Club. Din societate făceau parte generali de armată, boieri, diplomaţi, judecători, medici, guvernatorul Băncii Naţionale a României, oameni politici sau orice fel de oameni de afaceri ori persoane care pur şi simplu aveau o pasiune pentru acel sport nobil.

Una dintre persoanele importante este Alexandru Marghiloman. S-a născut la Buzău, în 1854, într-o familie avută. A absolvit Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti, după care a plecat la Paris, pentru a urma cursurile Facultăţii de Drept. După ce revine în ţară, Marghiloman se apropie de lumea politică, iar în 1891 devine membru al Partidului Constituţional.

În aceeaşi perioadă în care tânărul Marghiloman revenea de pe malurile Senei pe cele ale Dâmboviţei, se înfiinţa, în 1875, cu sprijinul şi sub ocrotirea lui Carol I, Societatea Jockey-Club, având ca scop dezvoltarea hipismului în România. Activităţile de om politic şi de om de cai ale lui Alexandru Marghiloman s-au dezvoltat în paralel. Pe de-o parte, practică avocatura şi intră în cercul junimiştilor, vital pentru cariera sa politică, deoarece i-a permis accesul în partid. A fost, pe rând, Ministru al Justiţiei, al Lucrărilor Publice, al Internelor şi al Finanţelor. În iunie 1914, este ales preşedinte al Partidului Conservator, format pe bazele celui Constituţional. Patru ani mai târziu, devine prim-ministru al României, pentru zece luni, din acest rol încheind, la 24 aprilie 1918, Pacea de la Buftea-Bucureşti. Din păcate, acest armistiţiu, negociat foarte slab şi din care România avea de pierdut, i-a dat peste cap cariera de om politic, Marghiloman arătându-şi lacunele.

Pe de altă parte însă, Marghiloman rămâne unul dintre oamenii respectaţi ai sportului românesc. Alături de Carol I, este recunoscut ca pionierul hipismului din ţara noastră. Ajută la construcţia hipodromului de la Băneasă, după care, neuitând de unde a plecat, ridică, în 1892, un hipodrom şi în oraşul natal, Buzău. Tot acolo, pune bazele primei crescătorii de cai pursânge româneşti, susţinând astfel crearea unei rase naţionale. Complexul Marghiloman, cunoscut şi ca Vila Albatros, opera arhitectului Paul Gottereau, a dat turfului autohton cai precum Zori de Zi, Doina sau Ghiaur, câştigători ai multor premii importante. În total, erau în grajd aproximativ douăzeci de cabaline, anual. Doar ca exemplu, Lefter, un armăsar din Zori de Zi, a fost câştigător al Derby-ului, cea mai prestigioasă întrecere din ţară.

Cu puţin înainte de moartea sa, cauzată de un cancer la pancreas, în mai 1925, Marghiloman îl angajează ca antrenor pentru caii săi pe Iosif Pinka. Acesta îşi face datoria cu prisos, iar la Derby-ul din 1928, trimite trei jochei sub culorile galben-roşu-verde ale Grajdurilor Marghiloman, acum în administraţia soţiei, Maria: Csillag (pe Ghiaur), Cockerman (pe Obraznic) şi Radu Cristea (pe Murmur). Indicaţia lui Pinka pentru acea cursă a fost ca Radu Cristea şi Cockerman să ducă o trenă rapidă pentru Csillag, iar acesta din urmă să-l cravaşeze pe Ghiaur pe ultimii metri, pentru a trece primul pe potou. S-a întâmplat întocmai, Iosif Pinka adjudecându-şi primul Derby ca antrenor, iar Gajdul Marghiloman trecându-şi un nou trofeu în vitrină. Această istorisire a marii curse din 28 este importantă pentru a vă da seama de calitatea şi de seriozitatea pe care Marghiloman le-a lăsat moştenire: grajdul său a avut cei mai mulţi partanţi în acel Derby, trei din zece, urmat de Herghelia Cărăpciu, cu doi (Fr. Gill pe Lăutar II şi Spiller pe Ogar).

Pe lângă herghelia de la Buzău, Marghiloman a construit o infrastructură puternică şi în Bucureşti. În 1912, la reşedinţa sa, situată pe locul unde astăzi dăinuieşte cinematograful Patria, erau anexate grajduri de ultimă generaţie, construite după modelul celor de la Viena, Budapesta sau Paris.

Pe celălalt hipodrom al Bucureştilor, la Floreasca, tot el organiza, la doar douăzeci de ani, primele pariuri hipice din ţară.. Prin cabalinele şi prin construcţiile sale, a răspândit cursele de cai în întreaga ţară, de la Bucureşti la Buzău, de la Mangalia la Craiova şi până la Brăila şi Târgovişte. Alexandru Marghiloman a ştiut să îşi respecte pasiunea şi, mai important, să o diferenţieze de viaţa politică, aducând, fără doar şi poate, un plus de valoare unuia dintre cele mai elegante sporturi. Un sport care, din păcate, astăzi aproape că nici nu mai există în România.

Stiri recente

Mircea Lucescu, după ce Steaua l-ar putea chema în instanță! „Nu mă interesează decizia, eu sunt o persoană particulară”

Conflictul a plecat după ce Lucescu s-a referit la FCSB folosind numele Steaua.„Cum crede cineva că un raport de...