La ce este bun sportul

(de Adrian Bejan – Universitatea Duke, SUA)

Când suntem mici, ne jucăm. La școală învățăm, iar după ore batem mingea. Când devenim adolescenți, descoperim ca ne-am îndrăgostit ori de carte, ori de sport. Ori de amândouă. Valoarea învățământului nu este în dispută. Atunci, la ce este bun sportul?

Iată un răspuns din experiența mea, care provine din observații și întrebări. La școală m-am îndrăgostit atât de carte, cât și de sport. Când vârsta m-a forțat să aleg, am continuat în direcția științei. Interesul meu pentru sport m-a făcut să-l văd și din punct de vedere științific: măsurabil, demonstrabil, previzibil, cu meritul de a fi luat în serios ca subiect în știință.

Tinerii care fac sport au cartea în față și mingea în mână. Cei care cresc în lumea sportului de competiție – cu antrenament și studiu serios și regulat – ajung să fie mai buni atât la scoală, cât și la meci. Dexteritatea, puterea, disciplina, și succesul provin din acest adevăr, care are aplicabilitate și în educația militară.

Poetul roman Juvenal sfătuia cetățenii imperiului: Mens sana in corpore sano (minte sănătoasă în corp sănătos). Romanii erau cei cu întreceri, amfiteatre pentru curse și lupte unu-la-unu în ring. Soldatul trebuie să fie atât în formă fizică perfectă (rapid, puternic, odihnit), cât și prompt în a  lua cele mai bune decizii care au consecințe majore.

Legătura dintre minte si corp este fascinantă. Ea constituie esența ,fizică’ a animalului viu, pe care robotica și inteligența artificială nu o vor surclasa niciodată.

Designul animal nu este perfect. Dimpotrivă, este atât de inteligent încât știe că nu este cel mai bun posibil (optim) și că trebuie să se forțeze să devină mai bun, fără încetare. Designul animal rămâne modest, conștient că este slab, amenințat, să se apere, și să devină mai înțelept, mai sapiens. Așa el ajunge să se împuternicească cu educație, siguranță, igienă, familie, și adăpost. Aceste necesitați sunt oriunde te uiți, fie pisică, pasăre sau câine.

Competiția este extrem de importantă, la toate nivelele. Ea ne face să ne simțim ‚acasă’ în sistemul de merit, în care educația și sportul sunt o scenă care oferă acces și șansă. Daca te interesează piesa, ești binevenit la teatru. Așa că intră în armată, echipă, și olimpiada de matematică. Libertatea de a alege este a ta. Aceste adevăruri au valoare când sunt puse în fața viitorilor studenți și în mâinile părinților ai căror copii urmează să beneficieze de decizii bune în viață.

Sportivii aduc pe teren fructul antrenamentului, dedicației, și disciplinei. Ei afișează frumusețea care vine din merit și fair-play. Spectatorii admiră performanțele și se simt inspirați, visători. Cei care au luat calea științei văd pe teren adevăruri care aparțin fizicii. Imaginați-va, jucătorii îi învață pe spectatori fizică!

În meciul de fotbal mingea ‚curge’ de la fiecare punct de pe teren către un singur punct: poarta. Curgerea este prin ‚canale’ care nu sunt rigide. Atacanții încearcă să deschidă canalele. Tot atunci, adversarii închid canalele.

Jucătorii mai buni primesc mingea mai des. Mișcarea lor constituie canalele mai largi, care duc spre poartă. Ceilalți jucători primesc mingea mai rar, și mișcarea lor desenează pe teren canalele mai înguste. Canalele mari sunt puține, iar cele mici sunt multe. Împreuna, toate canalele acoperă terenul ca un arbore. Coroana este terenul de joc, iar baza trunchiului este poarta.

Canalele sunt organizate ierarhic. Designul ierarhic este configurația care asigură accesul mingii de la arie (teren) la punct (poartă). Arborele de curgere este simbolul (icoana) naturii întregi, de la bazinul și delta fluviului, la țesutul vascular, traficul aerian, si răspândirea știrilor și a virușilor.

Așa descoperim că fotbalul este un mic laborator în care se vede mișcarea oamenilor în societate. Ramurile se mișcă, se modifică, dar arborele rămâne arbore, într-un film care rulează 90 de minute.

Sportul este bun pentru știință. Filmul curgerii pe teren pare complicat, dezordonat, și imprevizibil. Lecția de fizică predată spectatorilor este că evoluția și organizarea vin mână în mână cu diversitatea și șansa. A fi captivat de dezordine și imprevizibilitate înseamnă a nu înțelege povestea din film.

În lume, oamenii nu sunt identici. Viața ne completează educația…cu condiția să trăim cu ochi deschiși și fără frică să întrebam ‚de ce?’.

Sportul contribuie concret la educație în știință (biologie, locomoție, vehicul design, strategie militară). Sportul răspândește în lume libertatea, pacea, înțelegerea, și sistemul de merit. Jocurile Olimpice se află în vârful acestui edificiu al ‚adevăratei elite egalitare’ concepute de Pierre de Coubertin.

Sportul ne învață să devenim optimiști. Când valul meciului venea împotriva noastră, antrenorul cerea un time-out. El ne reamintea să fim privitori înainte, pentru că „jocul greșeală așteaptă”. A avut dreptate de fiecare dată.

Sportul este frumos. Frumos este un singur cuvânt care reprezintă diferența dintre două cuvinte, atractiv și respingător, folositor și inutil, economic și risipitor, etc. Într-un meci de fotbal la TV comentatorul exclamă ,frumos joc!’. Dacă faci pe hârtie un desen al acelei mișcări, nu vezi ceva frumos. Jocul este perceput drept ,frumos’ pentru că duce la ceva atractiv—înscrierea unui gol. Stadionul sare în sus, iar noi spectatorii nu ne săturăm de asemenea erupții.

Îndemn pentru tineri: Deveniți sportivi, simțiți pe voi înșivă știința, și așa poate că veți fi atrași de știință. Ca în copilărie, noi sportivii ne jucăm, și fără sa ne dăm seama devenim adevărați cetățeni.

Citiți :  TIME AND BEAUTY: Why time flies and beauty never dies, 2023

(Foto coperta „TIME AND BEAUTY: Why time flies and beauty never dies, 2023″, de Adrian Bejan)

Revista Sport Magazin a consemnat recent despre Adrian Bejan într-un editorial intitulat „Cine este academicianul rom\n care a dezlegat enigmele sportului”

C.V.:

Adrian Bejan este clasat  între primii 0.01% cercetători ai lumii.

–  la vârsta de 20 ani s-a stabilit în Statele Unite și în anul 1975 și-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology.

–   este profesor distins la Universitatea Duke, Carolina de Nord.

– a primit 18 doctorate Honoris Causa de la universități din 11 țări.

– a publicat 30 de cărți și 700 lucrări științifice cu recenzie anonimă.

– a primit Medalia „Benjamin Franklin”, acordată de Institutul Franklin din Philadelphia.

– s-a născut în 1948 la Galați, și a făcut parte din lotul de tineret al naționalei de baschet a României până la vîrsta de 20 ani.

– spune că baschetul l-a format ca om și l-a ajutat enorm în obţinerea rezultatelor în știință.

– Celebritatea la nivel mondial i-a adus-o descoperirea legii constructale a evoluției în natură, care se aplica şi în sport.

–        Este membru în diverse asociații profesionale, organizații sau instituții academice

• 2013 – Membru al „Academy of Europe”
• 2011 – Membru de onoare al Academiei Române
• 2011 – Membru de onoare al „American Society of Mechanical Engineers” (ASME), „for highly imaginative and inspiring ideas in the thermal science and design of engineering and nature.”
• 2001 – Membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei
• 2020 – Membru de onoare al Academiei de Științe a Turciei, TÜBA
• 2017 – Membru corespondent al Academiei de Științe a Mexicului