HANDBAL: C.M. din China/ Romania ataca varfurile aisbergului

Românii speră să își vadă echipa jucând pe 20 decembrie, în finala mare din Sala Olimpică de la Nanjing, dar Cristian Gaţu, președintele Federaţiei Române de Handbal, îi roagă să nu exagereze cu așteptările, pentru a nu pune o presiune inutilă pe umerii fetelor

a XiX-a ediţie a Campionatuluimondial de handbal feminin începe sâmbătă în China, un stat pregătit pentru găzduirea unui astfel de eveniment după investiţiile făcute cu ocazia Jocurilor olimpice de la Beijing. La prima vedere, grupele a şi C preliminare sunt cele mai echilibrate. Din grupa preliminară a, germania, Franţa, suedia şi Danemarca se vor lupta pentru cele trei locuri care duc mai departe în grupa principală 1, în timp ce din grupa C, Ungaria, norvegia şi românia nu ar trebui să întâmpine probleme la califi care din partea Japoniei, tunisiei şi Chile. Dacă fetele noastre se vor califica, cei mai probabili adversari în runda principală vor fi spania, Coreea de sud şi China. atenţie însă, astfel de echipe nu trebuie subestimate! spania este vicecampioana europeană din 2008, iar sud-coreenele şi chinezoaicele sunt reprezentantele unui handbal asiatic recunoscut pentru calitatea sa.

„Nici un meci nu va fi tratat cu uşurinţă”

Oricare ar fi adversarul, important este că handbalistele şi staff-ul tehnic ştiu că la un campionat mondial surprize pot apărea de oriunde, aşa că nu vor trata meciurile cu superficialitate, după cum garantează şi preşedintele FRH, Cristian Gaţu, care ne-a declarat în exclusivitate că „nici un meci nu va fi tratat uşor, nici măcar cel cu Chile”.

Partida împotriva sud-americanelor este prima din calendarul grupei preliminare a româniei la competiţia din China, „un calendar avantajos pentru că începem cu un adversar facil şi de-abia la final îl întâlnim pe cel puternic, Norvegia”, continuă domnul Gaţu. O Norvegie care anul trecut a câştigat titlul olimpic chiar în China, iar pe lângă acesta, în istoria recentă, deţine trei campionate europene cucerite succesiv, în 2004, 2006 şi 2008, precum şi un argint la precedentul mondial din 2007. Dar, în acelaşi timp, o Norvegie care la turneele de pregătire „nu a arătat că ar fi invincibilă”.

Gaţu are încredere în Puşcaşu şi Maier

Până joia viitoare, pe 10 decembrie, când România şi Norvegia se vor întâlni pe parchetul sălii din suzhou, mai sunt câteva zile şi patru meciuri. sau, tradus în altă unitate de măsură, 240 de minute de handbal, în care românia să crească uşor-uşor de la primul până la ultimul, pentru a atinge vârful capacităţii la întâlnirea cu nordicele conduse de Thorir Hergeirsson. „Deocamdată, după turneele de pregătire şi după cele două jocuri cu lotul B, de la Râmnicu Vâlcea, echipa este în creştere, dar important este ca forma maximă să apară la campionatul mondial”, spune preşedintele FRH.

„La Vâlcea, fetele au jucat reţinut, pentru a nu se accidenta. accidentarea este un adversar crâncen, vedeţi şi exemplele Valentina Elisei şi Camelia Balint”. Cele două extreme au trebuit să declare forfait nu cu mult timp înaintea mondialului din China, dar domnul gaţu speră ca absenţa lor să nu infl uenţeze negativ jocul şi ca handbalistele care le vor lua locul să se achite bine de sarcini: „sper ca iulia puşcaşu şi ramona maier să suplinească lipsa lui Elisei şi Balint. În ceea ce o priveşte pe Elisei, mă doare enorm recidivarea accidentării ei. Este al doileacampionat mondial consecutiv pe care este forţată să îl rateze”.

Respect şi linişte

Radu Voina s-a deplasat în China cu un lot alcătuit din 19 jucătoare, de la care lumea aşteaptă un succes istoric. Presă, suporteri, apropiaţi, toţi doresc să le vadă pe fete aterizând pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni cu o medalie la gât. Şi nu din orice metal, ci din cel mai preţios. „Şi eu sper la medalia de aur”, spune domnul Cristian Gaţu, „deoarece este o şansă unică pentru generaţia actuală, însă, am făcut şi fac apel la presă să nu exagereze cu aceste aşteptări, pentru a nu pune presiune inutilă pe umerii fetelor. Ele sunt conştiente de valoarea lor şi nu are rost să le presăm din afară”. Un bun semnal de alarmă, tras la timp de un multiplu medaliat al campionatelor mondiale, adică de un om care cunoaşte influenţa liniştii ori a presiunii la o astfel de competiţie. Şi chiar nu are rost să încărcăm cu presiune o echipă formată din handbaliste care joacă la cel mai înalt nivel şi care au arătat în repetate rânduri că au valoare.

E bine să le lăsăm pe elevele lui Radu Voina să îşi facă treaba cum ştiu mai bine, aşa că tot ce rămâne de spus de aici, din România, este: BAFTĂ FETELOR!