EXCLUSIV Ianis Zicu: Sunt un luptator!

Ianis Zicu are profilul luptătorului. După patru luni de indisponibilitate, cauzată de accidentarea gravă cu Lazio, atacantul lui Dinamo priveşte partea bună a lucrurilor, nu crede în „ghinioanele italiene” şi spune că repausul forţat îl face acum să preţuiască şi mai mult experienţa fotbalului

SportM: Ianis, după o lungă indisponibilitate, ai revenit „la birou”, cum se spune. Ce senzaţie ai cînd atingi iar mingea?
Ianis Zicu: E extraordinar! Pentru un fotbalist, momentul cînd ai mingea la picior este cel mai plăcut lucru dintr-un meci, cu toate că în cele nouăzeci de minute ale respectivei întîlniri te afl i în posesia ei maximum un minut!

SportM: Mai ai coşmaruri cu scena de pe „Olimpico”, din minutul 6?
Zicu: Nu! Şi nici nu am avut, am luat acest lucru ca şi cum aşa trebuia să fie. Cine ştie, poate această întîmplare nefericită mi-a fost de folos!

SportM: Ţi-ai petrecut ultimele luni la Bologna. A fost cea mai grea perioadă din viaţa ta?
Zicu: Nu ştiu dacă a fost cea mai grea… Dar cu siguranţă a fost una dintre cele mai grele din viaţa mea, pînă în acest moment. Însă, avînd în vedere că se putea şi mai rău, încerc să privesc doar partea bună a lucrurilor.

SportM: Cît de greu este pentru un fotbalist profesionist să stea aşa de mult departe de gazon?
Zicu: E cumplit. Înainte de această accidentare, credeam că lucrul cel mai rău care ţi se poate întîmpla este ca antrenorul să te ţină pe banca de rezerve. Acum pot spune că nici măcar nu se compară cu a fi accidentat. Este cu mult mai rău să fi i lovit, să fii dintr-o dată incapabil să îţi faci meseria.

SportM: Ţi-a fost vreun moment teamă că nu vei mai reveni la forma pe care o aveai înainte să te accidentezi?
Zicu: Sincer, nu! Nici o clipă nu m-am gîndit la asta. Din contră, cred că mai mult m-a ambiţionat, m-a făcut să trag şi mai tare să mă recuperez. Sînt un luptător, nu cedez aşa uşor!

SportM: Ce făceai în Italia? În ce consta recuperarea şi cum îţi umpleai timpul liber?
Zicu: În fiecare zi, mai puţin duminica, aveam de la ora 10 la ora 13 antrenament pe teren. După aceea, de la 16 la 19 treceam la sala de forţă. După asta eram atît de obosit, încît nu mai aveam chef de nimic, crede-mă.

SportM: Cine te-a ajutat cel mai mult să depăşeşti acest vis urît?
Zicu: Familia, prietena mea şi mulţi oameni din fotbal şi nu numai, cărora ţin să le mulţumesc pentru că au ştiut cum să facă să îmi ţină moralul ridicat. Nu ştiu ce m-aş fi făcut fără sprijinul lor minunat.

SportM: Avînd în vedere şi accidentarea, se poate spune că Italia ţi-a purtat ghinion în carieră?
Zicu: Nicidecum. Depinde şi din ce punct de vedere priveşti lucrurile, e o chestiune de perspectivă, nu? La fel de bine pot spune că Italia mi-a purtat noroc!

SportM: De la accidentarea ta, la Dinamo s-au schimbat doi antrenori. Te-a surprins această instabilitate de la vîrful clubului?
Zicu: Nu este de competenţa mea să comentez acest lucru. Eu sînt fotbalist, datoria mea este să joc bine şi să îi mulţumesc pe fani, indiferent de cine este numit antrenor.

SportM: Cum te înţelegi cu noii tehnicieni, Cornel Ţălnar şi Cornel Dinu?
Zicu: Excelent! Noi ne cunoaştem de şapte ani de zile, de cînd am debutat cu dînşii pe banca tehnică, astfel că avem o relaţie foarte bună.

SportM: Ai fi crezut că veţi fi eliminaţi de Elfsborg?
Zicu: Orice este posibil în fotbal! Nu trebuie să uităm că formaţiile nordice au progresat mult în ultimii ani, că nu mai există echipe mici şi, nu în ultimul rînd, că mingea e rotundă. Tocmai de aceea este fotbalul aşa frumos, pentru că îţi oferă emoţii bucurii şi tristeţe.

SportM: Sezonul începe pentru tine practic în ianuarie. Ce faci pînă atunci? Ce program zilnic ai?
Zicu: Am aproape acelaşi program zilnic ca şi în Italia. Sînt nerăbdător, şi aştept să treacă timpul cît mai repede pentru a putea reveni pe teren!

SportM: Urmezi o dietă specială pentru recuperare?
Zicu: (rîde) Ştii cum e, noi fotbaliştii sîntem mereu la dietă.

SportM: Cum ai trăit calificarea României la Euro?
Zicu: Cu multă bucurie şi speranţă că voi reuşi să îl conving pe domnul Piţurcă să fac parte din lotul pentru Campionatul European de vara viitoare. Băieţii au făcut o treabă superbă şi mi-au făcut şi mie o bucurie imensă.

Integral in numarul 89 al Sport Magazin (11 – 17 decembrie 2007)