EDITORIAL STEFAN LECCA/ Exemplul Spaniei

0
124

Pentru nici unul dintre cabinetele care au guvernat România începând din 1990 sportul nu a reprezentat o prioritate. Petre Roman, Văcăroiu, Tăriceanu şi ceilalţi au considerat că există alte probleme mai importante de soluţionat. Nici Boc nu vede lucrurile diferit şi greşeşte şi el. Dar de la domnia sa chiar nu aveam aşteptări din moment ce în fruntea ministerului care păstoreşte domeniul de care vorbeam a numit o doamnă care nu cred că ştie câte reprize are un meci de hochei, de exemplu. Şi care, în ciuda dezvăluirilor colegilor de la Gazeta Sporturilor, nu consideră firesc să-şi dea demisia fiindcă nu înţelege unde a greşit!!!

Cei din administraţia locală, cu puţine excepţii, au gândit la fel. Într-adevăr este greu şi costisitor să reînvii Daciada. Sportul de masă cere timp, bani şi oameni pregătiţi. E greu să-i faci pe copii să iasă zilnic la mişcare în loc să stea la calculator şi pe tineri să dea barul şi discoteca pe un teren sintetic. În plus, rezultatele, adică cetăţeni mai sănătoşi, se văd după terminarea mandatului.

Ceea ce au înţeles doar câţiva este că piramida se construieşte mai uşor dinspre vârf spre bază. Iar vârful îl reprezintă sportul de performanţă. Credeţi că a obligat cineva zeci de mii de copii să iasă în spatele blocurilor şi să joace tenis după ce Năstase a câştigat Roland Garros-ul sau să transforme bordurile în “bârne” după zecele Nadiei Comăneci de la Montreal? Nu! Nici în Spania nu există Daciada şi cu toate acestea terenurile şi sălile de sport sunt pline de dimineaţa până seara de puşti care se visează campioni. Dar în timp ce Spania este campioană europeană la fotbal şi volei, vicecampioană europeană la baschet iar echipele de club domină competiţiile continentale, pe noi ne preocupă să facem cel mai mare tort sau cel mai lung cârnat din lume!

Ştefan Lecca

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here