EDITORIAL STEFAN LECCA/ Dream Team

Nici nu a terminat Florentino Perez să strângă toate piesele puzzle-ului imaginat de el că i-a şi sărit lumea în cap. Principalele acuze? Că strică piaţa oferind salarii uriaşe, că sumele de transfer sunt indecente şi că omoară competiţia construind o echipă invincibilă. Contestatarii politicii preşedintelui madrilen greşesc. Nu ştiu dacă din invidie sau din prostie, dar greşesc considerând că prin transferurile din această vară şeful lui Real Madrid pune în pericol viitorul fotbalului. Dimpotrivă, ceea ce face Perez este 100% în favoarea celui mai iubit sport din lume şi a evoluţiei acestuia.

Să mă explic. În momentul istoric în care ne aflăm acum, aproape totul se reduce la bani. Real Madrid, ca toate celelalte cluburi profesioniste, este o întreprindere care, ca orice întreprindere, are ca scop obţinerea de profit. Păi şi atunci? Ce rău a făcut Perez când a aruncat în joc sume colosale pentru a-i aduce în capitala Spaniei pe Kaka, Cristiano Ronaldo şi Benzema pregătind în acelaşi timp oferte pentru alţi super-jucători gen Ribery? Nici unul! Dacă îi iese şi suma veniturilor din sponsorizări, marketing, drepturi tv, abonamente şi bilete, turnee amicale, etc. va fi mai mare decât cea “risipită”, vorba detractorilor, pe noii galactici atunci el poate deveni un exemplu de urmat pentru ceilalţi preşedinţi de club. Dacă, dimpotrivă, va împinge Realul spre faliment, atunci toată lumea va înţelege că financiar există o limită peste care nu este sănătos să treci. În concluzie, este vorba de o win-win situation.

În ceea ce priveşte îngrijorarea că Real va deveni un fel de transpunere în fotbal a Dream-Team-ului american de la JO din 1992, nu pot decât să mă rog să fie aşa. Faptul că se ştia învingătoarea dinainte era un inconvenient minor în comparaţie cu spectacolul de excepţie ce ni l-au oferit atunci Magic Johnson, Bird, Barkley sau Jordan.