Interviul saptamanii: Virgil Stanescu

0
58

În ciuda înfrîngerii jenante din ultimul meci, 61-111 contra Finlandei, capitanul echipei nationale de baschet a României are si motive sa fie fericit. Dupa un sezon exceptional la Spartak Primorie Vladivostok, Stanescu a dat lovitura. A semnat un contract cu Unics Kazan, vicecampioana Rusiei si una dintre cele mai tari formatii din Europa la ora actuala. Aflat în cantonament în Spania cu noua echipa, Virgil a vorbit relaxat despre trecut si cu zîmbetul pe buze despre viitor

SportM: Hai să nu vorbim de la început despre Finlanda, ca să nu-ţi piară cheful. Virgil Stănescu: Ok, vorbim despre ce vrei tu!

SportM: Ai semnat din nou în Rusia. Va fi al treilea sezon în care joci acolo.Cum te descurci cu limba? Faci parte dintr-o generaţie în care puţini au învăţat rusa în şcoală.
Stănescu: Îmi vine extrem de greu.Nu am avut absolut nici o idee de rusă, dar să mai şi fi u în stare să şi citesc. Acum, în fi ne am început să mai mişc puţin. Ştiu strictul necesar, pot citi, nu înţeleg, dar măcar ştiu literele. Cel mai important lucru este că în restaurant ştiu tot meniul (rîde).

SportM: Cum te-ai obişnuit cu frigul?
Stănescu: Nu m-am obişnuit. Poate acesta este singurul aspect negativ al faptului că sînt aici. Nu m-ar deranja dacă ar fi cîteva zile mai reci, poate să fi e şi ger, dar în zona aceasta este frig tot timpul. Mi-a intrat pur şi simplu în oase. Mă gîndesc cu groază că iar trebuie să rezist pînă în mai sau iunie, cînd vin acasă.

SportM: Mă fac că nu ştiu, eşti căsătorit, ai copii?
Stănescu: Nici una nici alta, dar intră în planurile de scurtă durată.

SportM: Dar rusoaicele sînt frumoase?
Stănescu: Văd că tu vrei ca planurile mele de mai sus să se transorme în unele de lungă durată (rîde).

SportM: Ai ajuns la una dintre cele mai bune echipe din prima ligă, a fost greu?
Stănescu: Foarte greu. A trebuit să joc doi ani la cluburi ceva mai slăbuţe şi să demonstrez că am valoarea necesară pentru a ajunge în vîrf. Unics Kazan este o echipă de top în Europa şi pentru a rezista aici trebuie să fac faţă unei concurenţe acerbe. În Rusia nu conteaza că eşti român, american sau chinez, toti sîntem străini. Mă bucur să fi u aici.

SportM: Dacă nu vrei, nu pomenim despre cifre ofi ciale, dar, neofi cial vorbind, cum te simţi cîştigînd dublu faţă de Mirel Rădoi?
Stănescu: Păi nu am auzit de Mirel Rădoi în baschet. Sînt căpitanul echipei naţionale, deci ar trebui să mă compari cu Chivu şi asta înseamnă că mai am mult de muncit şi de negociat (rîde). Lăsînd gluma la o parte, trebuie să recunosc că am ajuns la un nivel difi cil de atins. Mă bucur că am ocazia să demonstrez tinerei generaţii că nu numai din fotbal poate trăi bine.

SportM: Este scumpă viaţa în Rusia?
Stănescu: Puţin spus. Moscova este declarat cel mai scump oraş din lume şi nici celelalte nu sînt foarte departe.

SportM: Dă un exemplu: cît costă abonamentul la cablu tv sau o bere, să zicem germană?
Stănescu: Nu m-ai găsit acasă nici la una, nici la cealaltă. Abonamentul este plătit de către club şi berea la fel (rîde). Eu nu beau alcool,dar oricum, o întrebare mai la obiect ar fi fost despre preţul vodcii. Dar, ca exemplu, o masă normală la un restaurant decent costă în jur de 70 de euro.

SportM: Cam care este raportul de popularitate între baschet şi fotbal?
Stănescu: Tot fotbalul primează, dar îi cam diferenţa.

SportM: În Rusia, cei care bagă bani în baschet sau în sport în general o fac pentru a-şi face imagine?
Stănescu: Nu tot timpul. De exemplu, în Valdivostok sponsorul principal era guvernatorul zonei, care o făcea pentru oraş, sau ŢSKA, unde banii vin de la armată. Bineînţeles însă că sînt şi sponsori care caută să-şi facă reclamă şi să cîştige în popularitate.

SportM: Abramovici are discipoli şi în baschet?
Stănescu: Sigur că are. Se investeşte foarte mult în baschet. ŢSKA Moscova are un buget de salarii de 25 de milioane de dolari. Şi aici vorbesc numai despre salariile secţiei de baschet! O echipa cu 5 milioane este o considerată săracă. Crezi că din întîmplare au ajuns campioni europeni.

SportM: Să înţeleg că ai avut timp să urmăreşti Campionatul Mondial din Spania?
Stănescu: Bineînţeles! Aşa ceva nu se ratează. Măcar la televizor să văd ce se întîmplă dacă de califi cat cu România nu se poate pune problema deocamdată. S

SportM: Pe mine triumful Rusiei m-a surprins, pe tine nu?
Stănescu: Sincer să fi u, dintre cele patru semifi naliste pe ei aş fi mizat. Pentru mine nu a fost o surpriză foarte mare. Într-adevăr, Spania era favorită datorită terenului propriu, dar am ţinut cu ruşii. (rîde) Poate vă citează vreun ziar rusesc şi primesc o bilă albă.

SportM: Cum a fost primită victoria la Moscova?
Stănescu: Nu stiu exact. Coincidenţa face să fim în Spania în cantonament. Am avut cîteva meciuri de antrenament cu echipe de pe aici şi am simţit puţin “ura” spectatorilor.

SportM: Ai avut vreun coechipier în lotul campioanei mondiale?
Stănescu: Da, pe Nicolai Padius. Dar şi alţi prieteni cu care am jucat la fosta echipă sau jucători cu care mă cunosc destul de bine din alte împrejurări.

Poster cu Virgil Stanescu, numai in numarul 78 al Sport Magazin!

SportM: Hai să coborîm puţin, de fapt puţin mai mult. Să vorbim despre România. Să pierzi la 50 de puncte cu Finlanda, nu este jenant?
Stănescu: Într-adevăr nu este ceva cu care să mă mîndresc. Ä‚sta este şi motivul pentru care încerc să ocolesc cît de mult posibil subiectul.

SportM: Lucrurile păreau să fi e pe un drum ascendent şi brusc au venit înfrîngerile din Elveţia şi Finlanda. Cine este de vină?
Stănescu: Nu lăsa să te inducă în eroare ultimul rezultat. În ciuda faptului că nu ne-am califi cat, am reuşit să facem faţă grupelor şi să intrăm în play-off . Sigur că a fost un insucces major în Finlanda, iar vina o purtăm cu toţii.

SportM: Cum v-aţi înţeles cu antrenorul Liviu Călin?
Stănescu: Venirea domnului Călin a adus o schimbare în bine. A venit cu o mentalitate mai sănătoasă şi cu un sistem bine defi nit. A început un proces care include şi schimbul de generaţii, iar asta cere timp. Nu se poate face în pripă.

SportM: Înţeleg că l-ai vrea în continuare pe banca naţionalei?
Stănescu: Da.

SportM: Ce crezi că vă lipseşte pentru a putea juca la nivelul la care au jucat echipele califi cate la mondialul de anul acesta?
Stănescu: În primul rînd, concurenţa pe posturi. Lotul lărgit din care să-i poţi alege pe cei mai în formă doisprezece baschetbalişti. Toate echipele de Campionatul Mondial au banca formată din jucători care pot intra în teren fără ca nivelul jocului echipei să scadă.

SportM: Fetele vor juca pentru a doua oară consecutiv la un turneu fi nal de CE. De ce ele pot?
Stănescu: Nu vreau să supăr pe nimeni, chiar aş evita răspunsul la întrebarea asta, dar ştiu că nu o să mă laşi. Este cu totul altceva baschetul feminin faţă de cel masculin. Investiţiile materiale, mediatizarea şi mulţi alţi factori diferă radical.

SportM: Crezi că au şanse să-şi îndeplinească obiectivul, califi carea la Jocurile Olimpice?
Stănescu: Îmi doresc din tot sufl etul şi cred că au prins un traseu destul de favorabil. Întîlnim echipe pe care cred că le putem bate. Sincer, am încredere că fetele noastre vor face o fi gură frumoasă şi ne vor da ocazia să vedem şi noi o echipă naţională de baschet a României la olimpiadă.

SportM: Revenind la tine, mai speri să joci în NBA? Sînt jucători şi de 40 de ani care evoluează cu succes, deci ai mai avea sufi – cient timp.
Stănescu: Eu tot nu-mi explic cum de cei din NBA nu mai recunosc talentul şi nu mă caută disperaţi (rîde). Acum vorbind serios, tot timpul mi-am dorit să joc în State, bine, am şi făcut-o, dar în colegiu, şi nu cred că este imposibil. Din păcate, devine din ce în ce mai greu. Tendinţa lor este să aleagă jucatori din ce în ce mai tineri şi la mine se cam adună anii.

SportM: Te mai tentează, în viitor, o reîntoarcere în campionatul românesc?
Stănescu: Ştii că cea mai neplăcută experienţă din carieră am avut-o în ţara mea, la Dinamo. A mai trecut însă ceva timp şi mi-a mai trecut supărarea. Probabil că nu voi lăsa ca ceea ce s-a întîmplat în 2005 să mă facă să nu mai joc în România. Atunci cînd nu voi mai putea juca la nivelul la care o fac acum mă voi aduna de pe drumuri şi voi veni acasă. Cu siguranţă o să mai evoluez un an, doi, trei măcar, ca să mă menţin în formă (rîde), nu este bine să te laşi brusc, faci burtă.

SportM: Stai că n-ai scăpat. De mult vroiam să te întreb: crezi că în baschet mărimea contează?
Stănescu: Hmmm (rîde), de ce, ai auzit tu ceva? Da, pe mine cred că m-a ajutat faptul că am 2,08 metri. Eu sînt de fapt un conducător de joc încarcerat în corpul ăsta de pivot.

SportM: Dar în viaţă?
Stănescu: Da, cred că şi în viata contează că sînt mare… trebuie să-mi fac uşile pe comandă.

SportM: Atunci spune-mi şi promit că rămîne între noi şi cei 40-45.000 de cititori ai revistei, te atrage vreo prezentatoare de ştiri sportive?
Stănescu: Îmi pare rău, nu cunosc. Nu mă uit la ştiri (rîde), eu le fac.

SportM: Mă gîndeam… Cristi Chivu, căpitanul naţionalei de fotbal, cu Adelina Elisei, poate Virgil Stănescu, cel al naţionalei de baschet, cu…?
Stănescu: Ana-Maria Ghiţă.

SportM: Te-ai gîndit vreodată la ce o să faci cînd o să-ţi termini cariera?
Stănescu: Aş vrea să rămîn implicat în sport. Am terminat facultatea de management şi am făcut şi scoala de antrenori, deci, într-un fel sau altul, voi găsi calea prin care să mă implic.

Sport Magazin numarul 78 (24 – 30 septembrie 2007)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here