INTERVIU PHILIPPE LUCAS/ ”Il ador pe Domenech!”

0
46

Fostul antrenor al celebrei înotătoare Laure Manaudou este un tip cu adevărat special. Prieten cu Zinedine Zidane şi fan al selecţionerului Raymond Domenech, Lucas, care a antrenat-o pentru Olimpiadă şi pe Camelia Potec, a fost la un pas de a intra în conducerea clubului PSG. Cu ajutorul colegilor din trustul “Sporever”, am reuşit să publicăm un interviu, nu ca oricare altul

SportM: Se ştie că sînteţi un mare fan al fotbalului, şi după Campionatul Mondial din 2006 aţi spus că salutaţi “performanţele marelui Raymond Domenech”. Între timp, v-aţi schimbat părerea?
Philippe Lucas: În nici un caz. Îl ador pe Raymond. Este un tip plin de calităţi şi rămîne un individ extrem de iubit în Franţa. Nu este deloc uşor să fi i selecţioner.

SportM: Caracterele voastre sînt asemănătoare?
Philippe Lucas: Eu, cînd simt nevoia să urlu, o fac. El este un actor de teatru. Îi place să rîdă de lume şi i se “fîlfîie” de bîrfele tuturor. Acum, toţi s-au repezit asupra lui, însă e obligat să facă din rahat bici. Înainte, avea lîngă el un mare patron, Zidane, şi o echipă de lideri, cu Blanc, Desailly, Vieira. Acum, are băieţi talentaţi, dar nu mai e Zidane. Cînd un tip ca el se opreşte, e teribil de dificil. În momentul în care totul mergea rău, era capabil să se transforme în “one man show” şi să marcheze două goluri. Sînt dezolat că nu mai avem aşa ceva azi.

SportM: Zinedine Zidane, Laure Manaudou. Este acelaşi lucru, după părerea dumneavoastră?
Philippe Lucas: Într-adevăr, într-un fel e cam acelaşi lucru. Sînt indivizi capabili să realizeze chestii extraordinare. Mă gîndesc doar că Zidane este mult mai organizat ca Manadou. Altfel, cele două sporturi sînt total diferite. În nataţie, trebuie să fi i foarte bun doar de două ori pe an. În fotbal, trebuie să te baţi în fiecare weekend. Lumea rîde cînd spun că fotbalul este dificil. Dar cînd ai 60 de meciuri pe an este foarte dur.

SportM: Înaintea plecării sale de la club, Alain Cayzac v-a pomenit numele pentru şefi a la PSG. Care ar fi fost metodele dumneavoastră, evident, dacă proiectul se concretiza?
Philippe Lucas: Cel mai important era să le redăm încrederea jucătorilor. Lipsea un discurs în vestiar. De asemenea, lipseau afi nităţile şi tipii nu mai aveau încredere în ei. Erau jucători foarte buni ca Rothen şi Pauleta, însă trebuia să le dovedim acestor băieţi că ei chiar sînt talentaţi. Apoi era rîndul lor să îşi “spargă capetele”.

SportM: V-aţi fi descurcat venind dintr-o lume total diferită de cea a fotbalului?
Philippe Lucas: Ştiţi, atunci cînd mă afl u într-un loc anume, fotbaliştii sînt cei care vin să îmi spună “bonjour”. Este un lucru extrem de rar. Mă gîndesc că există un anume respect vizavi de persoana mea. Cred că şi dacă aş fi antrenat în alte sporturi puteam să aduc ceva nou. Calitatea unui tip este simţirea umană, felul de a anticipa lucrurile, de a da încredere şi de a găsi cuvintele potrivite în momentele potrivite. Nu este de ajuns să îi spui unui individ: “Tu eşti bun!”. Trebuie să ştii să-i arăţi de ce este.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here