INTERVIU/ Ladislau Boloni: Nu am vrut sa ma fac antrenor

0
39

Laszlo Bölöni antrenează de aproape un an în Emiratele Arabe Unite, la Al Jazira, şi reporterul găseşte un interlocutor amabil, dispus la conversaţie şi surprinzător de sincer. Confortul material al Emiratelor şi nivelul mai redus al presiunii psihice – în comparaţie cu naţionala României, Ligue I sau un club de talia lui Sporting Lisabona – l-au făcut pe Bölöni mult mai detaşat şi mai locvace. Naţionala României, cluburile bucureştene sau cotizaţia la UDMR sînt subiecte abordate şi epuizate nonşalant

SportM: Cum vă e la Abu Dhabi, domnule Bölöni?
Laszlo Bölöni: Excelent. Mă simt bine aici, deşi este o cu totul altă lume faţă de Europa. Mi-am dorit să antrenez în lumea arabă pentru a vedea cultura lor, deşi contactele cu aceasta îmi fuseseră oferite de Franţa. Cunoşteam de acolo cultura Maghrebului, prin jucătorii din zonă, care sînt foarte numeroşi în Ligue I, dar e importantă şi realitatea politică. Dacă în Europa au probleme de integrare şi vezi acest lucru, poţi trage concluzii eronate. Dar dacă îi cunoşti la ei acasă, vezi imediat că altfel stau lucrurile. Cît despre condiţiile de viaţă, nici la Paris nu am întîlnit aşa ceva.

SportM: Aveţi un lot bun?
Bölöni: Nu pot să mă plîng. Dacă ai la dispoziţie un jucător ca Philip Cocu, îţi dai seama imediat că standardul nu e deloc la nivelul la care te aştepţi să fie cînd vobeşti despre o competiţie cum este campionatul din Emirate.

SportM: Exceptînd banii, nu este un pas în jos faţă de ceea ce aţi făcut pînă acum?
Bölöni: În mod sigur campionatul nu se compară cu ceea se vede în Europa, dar este o competiţie girată de prezenţa unor antrenori precum Bruno Metsu, Wilfried Schaffer, Jo Bonfrere sau Ivan Hasek, care au pregătit sau pregătesc echipe de aici. Poate că la nivelul clubului sînt unele probleme organizatorice, dar lotul este compus din jucători care se pregătesc exemplar. Voinţa lor de a fi mai buni este dublată de disponibilităţi tehnico-tactice de apreciat.

SportM: Nu v-a fost greu să vă adaptaţi la o lume atît de diferită?
Bölöni: Nu. Eu am avut o copilărie pe care am trăit-o printre oameni cu alte obiceiuri, deci înţeleg foarte bine ce se întîmplă. În plus, am avut în gaşcă şi români, şi ţigani, şi germani, deci regulile convieţuirii cu oameni aparţinînd altui tip de cultură îmi sînt cunoscute.

SportM: Nu aveţi probleme cu jucătorii din cauza posturilor lungi?
Bölöni: M-am adaptat. Trebuie să pun antrenamentele destul de tîrziu, pentru ca ei să aibă timp să mănînce şi să digere, dar sînt lucruri pe care trebuie să le înţelegi. Eu sînt reformat şi nu am întîlnit aşa ceva, dar ştiu că şi ortodocşii au perioade similare, poate nu atît de restrictive, dar destul de lungi. Nu am avut cazuri în care fotbaliştii să plece în pelerinaj la Mecca, aşa cum am auzit că se mai întîmplă în alte campionate din zonă. Sînt foarte apropiat de fotbalişti şi unul dintre ei m-a anunţat că din vară îşi mai ia o nevastă, pentru că religia şi legea le permit. Este un alt obicei care îi separă de fotbaliştii europeni.

SportM: Vă gîndiţi să rămîneţi acolo pentru mai multe sezoane?
Bölöni: Asta nu poţi să spui niciodată în fotbal. Sîntem destul de bine clasaţi (n.r. – locul al treilea), deci nu ar fi probleme din acest punct de vedere.

SportM: Unde vă doriţi să antrenaţi cînd veţi pleca de aici?
Bölöni: Dacă ar fi după mine, aş sta o jumătate de an la Tîrgu Mureş, iar apoi m-aş ocupa de una dintre echipele româneşti de top.

SportM: Ce e adevărat în legătură cu ofertele de la Dinamo sau Rapid?
Bölöni: Că au existat.

SportM: CFR Cluj v-a contactat vreodată?
Bölöni: Nu.

SportM: Aţi antrena o echipă românească?
Bölöni: Sigur că da. Competiţia, cel puţin aşa se vede de aici, este în creştere. Campioana merge în Champions League, care este foarte atrăgătoare. Eu am cîştigat-o ca jucător, cu Steaua, dar şi ca antrenor e tentant să participi acolo.

SportM: Mircea Sandu a spus recent că sînteţi antrenorul de care îi pare cel mai rău că nu a rămas la naţională.
Bölöni: Sentimentele sînt reciproce, dar aşa a trebuit să se întîmple atunci. Poate că aş fi dus echipa la campionatul mondial, competiţie la care nu am apucat să particip nici ca antrenor, nici ca jucător. Cu Mircea Sandu aveam o comunicare foarte bună, ne înţelegeam în multe aspecte esenţiale.

SportM: Aveţi oferte în acest moment?
Bölöni: Oferte am avut mereu. A fost Sochaux, printre cele mai tentante după ce am plecat de la Monaco. O să spuneţi că acum pică, dar clubul este unul foarte serios.

SportM: Chiar, ce a fost cu Monaco?
Bölöni: La ora actuală, este un club mai prost condus chiar şi decît ASA Tîrgu Mureş. Nu contează că acolo este un prinţ, conducerea face gafe enorme. Jucătorii nu sînt aduşi de cine trebuie şi atunci în vestiar nu e linişte.

SportM: Este meseria dumneavoastră cea mai ingrată din lume?
Bölöni:
Nu pot să spun chiar aşa, dar e destul de frustrant să nu depinzi de tine în toate momentele activităţii. Sincer să fiu, nici nu am vrut să mă fac antrenor. Eu am fost mereu un jucător foarte important în vestiar, vă rog să îmi scuzaţi lipsa de modestie. Verificaţi şi o să vedeţi că aşa a fost, indiferent că vorbim de ASA, Steaua sau echipa naţională. Aveam altă percepţie asupra actualei mele profesii, dar acum lucrurile s-au schimbat. Tot mă mai întreb uneori ce caut eu pe banca tehnică. Mi-aş fi dorit să profesez ca medic stomatolog, dar acum iată-mă antrenor.

           

Continuarea in numarul 100
(4 – 10 martie 2008)
Sport Magazin

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here