INTERVIU/ Claudiu Keseru: “Franta este a doua mea patrie”

0
69

A fost trădat de Nantes, dar a regăsit fotbalul ca titular la Libourne şi le-a smuls penele “canarilor” cu un gol chiar pe “La Beaujoire”. Claudiu Keşeru se simte bine în Aquitania, dar vizează revenirea în Ligue 1, în tricoul galben-verde

SportM: Claudiu, a ieşit soarele din nou pe strada ta. Cum e la Libourne?
Keşeru: E foarte bine la Libourne, căutam o echipă care să îmi dea ce doream, să joc, iar antrenorul Didier Tholot a spus că ştie exact ce sînt capabil să fac, că are încredere totală în mine şi că va miza pe mine din primul pînă în ultimul minut. Această încredere a contat enorm.

SportM: S-a spus că e un club prea mic pentru un talent atît de mare. Nu ai avut şi alte oferte?
Keşeru: Ba da! Din cîte cunosc, au existat oferte tot din Ligue 2, dar au venit tîrziu. Libourne a fost cea mai rapidă şi a cîştigat. Într-adevăr, multă lume s-a mirat că nu am plecat în altă parte, deşi se zvonea că eram dorit de echipe mult mai bune din eşalonul secund, însă probabil că nu s-au mişcat destul de repede, iar singura ofertă concretă a venit de la “pinguini”.

SportM: Ţi-a fost greu să te desparţi de Nantes, locul unde ai trăit atîtea momente frumoase?
Keşeru: Au fost momente superbe la Nantes şi normal că mi-a fost greu să plec de pe “La Beaujoire”. Înainte de asta, am refuzat în două rînduri prelungirea contractului. Pînă la urmă, am avut o discuţie personală cu preşedintele clubului, care m-a convins că sînt în continuare în planurile clubului, dar din sezonul următor. Am semnat pe trei ani, am fost împrumutat imediat pe şase luni şi sînt convins că voi reveni în Ligue I, sper ca atunci situaţia să fie altfel. Nantes e cam sigură de promovare, are un avans liniştitor acolo sus.

SportM: Îţi prieşte viaţa în Aquitania?
Keşeru: Viaţa e mult mai calmă la Libourne decît la Nantes, se trăieşte cu zîmbetul pe buze, lumea e relaxată şi prietenoasă. De două-trei ori pe săptămînă mîncăm seara în oraş, colegi, colaboratori, antrenori, conducere, ne uităm la meciuri şi aşa mai departe. Nu e acea distanţă între conducere şi echipă care era la Nantes.

SportM: Ai gustat pînă acum celebrul vin din regiune?
Keşeru: Chiar vorbeam cu mama şi rîdeam că sîntem în “Ţara Vinurilor” dar n-avem o sticlă de vin în casă! Mi-ar plăcea să am nişte sortimente, un vin roşu… Libourne e un centru viticol renumit. Preşedintele clubului chiar e producător, deci cred că am şanse să încropesc o colecţie (rîde). În orice caz, am venit aici să joc fotbal, după aceea sînt celelalte aspecte.

SportM: Cum te relaxezi la Libourne?
Keşeru: Înainte de relaxare, munca. Am două antrenamente într-una din zile, iar în rest unul singur. Cam ca la Nantes. La prînz, după antrenament, de regulă dorm. După-amiaza, mai ies prin magazine. E un orăşel mic, cam atît poţi să faci.

SportM: Ce simţeai la Nantes, cînd nu jucai?
Keşeru: Este un sentiment teribil cînd nu joci, doar trăind o asemenea experienţă simţi cu adevărat ce înseamnă. Să nu fi băgat în seamă e groaznic. Nu doresc nimănui să treacă prin ce am trecut eu în ultimele luni la Nantes. Dar ăsta e mediul, ăsta e fotbalul, dur uneori, trebuie să ne obişnuim. Ce n-am primit la Nantes, am la Libourne, poate că tot răul a fost spre bine.

SportM: Cum a fost să marchezi un gol chiar pe “La Beaujoire”?
Keşeru: Ciudat! A fost ciudat, credeţi-mă, să evoluez împotriva formaţiei de care aparţin. Erau speculaţii de presă dacă voi juca sau nu, în zilele dinaintea confruntării. Toată săptămîna am visat meciul, dar nu prindeam sfîrşitul visului. Din fericire, am aflat în timpul partidei care era!

SportM: Legătura cu ţara?
Keşeru: Din fericire, prind canalele din România, am şi internet. Mama mea e cu mine aici, era şi la Nantes. Doar pe bunica o am acasă, în ţară. La Oradea poate numai în vacanţă să vin, la sfîrşitul sezonului. Eu aş vrea şi mîine, dar nu e posibil.

SportM: Formaţia ta nu e în cea mai bună situaţie în Ligue 2…
Keşeru: Cînd am ajuns, Libourne era la nouă puncte de primul loc neretrogradabil, acum e la trei. Urmează meciuri vitale, cu Troyes, apoi cu contracandidatele directe la retrogradare, formaţiile de peste noi. E în puterea noastră să ne salvăm şi cred că vom reuşi.

SportM: Cu viaţa sentimentală cum stai?
Keşeru: Nu e secret, am o relaţie cu prietena mea de şase ani. Ea e din Oradea şi vine temporar aici, întîmplător acum e cu mine, la Libourne.

SportM: Eşti de o lungă perioadă în Franţa. Te-ai gîndit să iei cetăţenia?
Keşeru: Da. E posibil să iau cetăţenie franceză, mai ales că la sfîrşitul lui 2008 fac cinci ani de cînd sînt la Nantes. Mă voi interesa ce procedură există, cum pot lua dublă cetăţenie. Înainte de a veni în Hexagon, mai avusesem ieşiri, dar nu destul ca să aflu specificul unei naţiuni. Franţa a fost o experienţă de viaţă extrem de importantă. O pot considera a doua mea patrie şi aş fi onorat să devin cetăţeanul ei.

SportM: Locuri preferate?
Keşeru: Am fost de multe ori la Paris, e un oraş frumos, unic. Însă, ca şi la Nantes, din cauza distanţei, nici la Libourne, unde sînt la 550 de kilometri de capitală, nu am mari posibilităţi de a merge să o vizitez. Mai dăm o fugă, după-amiezele, pe la Bordeaux, care e aproape. Nici Bordeaux-ul nu îl cunosc extraordinar, nu pot spune ce atracţii are în momentul de faţă.

SportM: Ţara Galilor e lider surpriză în grupa noastră din calificările pentru Euro 2009.
Keşeru: De cînd am văzut Ţara Galilor prima dată, am spus că formează o echipă redutabilă. Au mai rămas trei meciuri şi avem soarta în propriile mîini. Dacă luăm măcar şase puncte, ne vom califica. Evident, cu cît mai mult, cu atît mai bine. Acasă cu Ţara Galilor şi în Bosnia. Eu chiar mi-am făcut calculele, dacă va fi aşa, vom fi la egalitate cu Franţa, dar în avantaj datorită rezultatelor directe, iar Ţara Galilor ar avea 18 puncte.

           

Integral in numarul 102
(18-24 martie 2008)
Sport Magazin

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here