EXCLUSIV/ Povestea italianului din umbra

0
47

In Romania, cariera lui Cristiano Bergodi s-a sprijinit si pe umarul unui prieten din copilarie. Renzo Rossi a intermediat venirea antrenorului la FC National, iar apoi a fost team manager la CFR Cluj, echipa pe care, alaturi de tehnicianul italian, a dus-o in premiera pe podium are 43 de ani si, daca l-ai vedea pe strada, ai stii sigur ca e italian. Se poarta ca atare. Vorbeste ca atare. Si, ca orice italian, pasiunea maxima este fotbalul. Povestea lui, care se invirte in jurul acestui sport, se naste la 30 de kilometri de Roma, la Bracciano, unde a inceput sa joace la juniorii clubului local, alaturi de Cristiano Bergodi. Ultimul a ajuns apoi la tineretul lui Lazio, a trecut la pescara pentru a creste si s-a reintors lbalama Lazio pentru cei mai frumosi patru ani ai carierei sale. La Lazio avea sa ajunga si Renzo, dar in echipa de futsal a clubului roman, si la 30 de ani. Doar pasiunea l-a tinut acolo vreme de doi ani, renuntind pentru a veni in romania si a pune pe picioare o afacere. S-a casatorit cu o romanca, a mers la meciuri, a inceput sa se obisnuiasca cu fotbalul de la noi. Apoi, intimplator, l-a cunoscut pe Constantin Iacov, presedinte la FC National, care cauta antrenor dupa plecarea lui Roberto Landi. Asa a aparut numele lui Cristiano Bergodi, care a venit in Cotroceni si a reusit sa joace cu bancarii o finala de Cupa Romaniei.

Balamuc la Cluj
Renzo a stat in afara clubului cind Bergodi a ajuns la FC National, dar, la Cluj, a fost team manager. “Eram omul de legatura intre jucatori, antrenor si conducere. Intotdeauna e vorba de profesionalism si asta am incercat noi sa facem acolo, eu si Cristiano.” Renzo vorbeste romaneste, dar cu mentalitatea unui italian care stie ca si-a facut treaba si ca nimic nu e de ascuns. “Era un pic balamuc la Cluj cind am ajuns noi acolo. Erau bisericute in vestiar. Oamenii lui Dorinel, mergeau cu el la masa, pe de o parte. Apoi, ceilalti romani, apoi portughezii. La Cluj, daca un maseur gresea nu stiu ce, amenda. Daca gresea magazionerul, amenda. Erau amenzi pentru orice. O suta, doua sute, o mie de euro. Era ca la Gestapo”, spune usor amuzat Renzo Rossi. “Le-am explicat sefilor, care au zis sa nu renuntam la amenzi, ca noi credem ca lucram cu profesionisti, nu cu copii.” Italienii s-au hotarit sa accepte oferta CFR-ului intr-o noapte, dupa discutii care au durat mai bine de cinci ore. Aveau contract un an cu drept de prelungire inca un sezon, dar Rossi spune ca de la inceput au stiut ca cei de la Cluj discutasera si cu Ioan Andone. “Noi ne-am vazut de treaba. Bergodi vroia sa lucreze, sintem profesionisti si, in plus, chiar conducerea nea spus ca a vorbit si cu Andone. Sincer, am banuit ca s-ar putea sa-l aduca din vara, dar ce era sa facem, aveam un obiectiv de indeplinit si am vrut sa-l indeplinim. Am vrut sa ducem echipa in cupele europene. Apoi se putea intimpla orice.”

Sanse pentru toti
Renzo Rossi explica ce a gasit el la Cluj si care au fost cele mai mari probleme acolo. Prima dintre ele, reticenta unor jucatori la antrenamente si mentalitatea acestora. “Pentru noi totul se reducea la teren. Cine demonstra acolo ca merita, acela juca. Toti aveau sanse egale, desi inainte erau unii titulari de drept. Nu dadeau totul la antrenamente si acceptau greu diversitatea din vestiar.” Fostul team manager explica si de ce a fost foarte greu sa-i faca pe anumiti jucatori sa inteleaga faptul ca grupul e important. Intregul lot, si cei de pe banca, si cei din tribuna, contribuie la succese, nu numai cei care intra pe teren la meciuri. In timp, au disparut frustrarile si toti au fost multumiti. “Uite, Deac plingea cind am ajuns noi acolo si vroia sa plece la Dej, pentru ca nu avusese nici o sansa inainte. L-am linistit, am vorbit cu el, acum e in echipa nationala de tineret.”

Asa e in fotbal
Invariabil, ajungem cu discutia la meciul cu Steaua, la ceea ce s-a intimplat dupa si la despartirea de CFR Cluj. “Inainte de meciul cu Steaua conducerea l-a chemat pe Cristiano si au vrut sa negocieze. El le-a spus ca mai bine sa se termine campionatul, sa vedem obiectivul si vorbim atunci. si asa a ramas.” A trecut meciul cu Steaua, o infringere greu digerabila. “Cind au dat jucatorii afara, inainte de jocul de la pitesti, atunci s-a destabilizat psihic echipa. A trebuit sa rezolvam asta, sa incercam sa o scoatem la capat. Pierdusem cu steaua, dar eram totusi pe locul doi, nu aveam nevoie decit de liniste.” Nu presiunea este cea care a dus la ratarea acelui meci si apoi la pierderea locului doi: “Daca n-ai presiune, n-ai performante. Fotbalul e meserie, nu e placere. Ai nevoie sa faci sacrificii. Daca vrei doar de placere, joci cu prietenii, duminica”. Despartirea? Un imens regret se simte in voce si in privire. “Dupa victoria cu Bistrita, am asteptat sa vina sa negociem. Atunci indeplinisem obicetivul, terminam pe locul trei. Dar n-au venit. Apoi, dupa ultima etapa, cu Farul, ne-au multumit si ne-au spus ca nu ne reproseaza nimic, dar e nevoie de un antrenor care cunoaste mai bine fotbalul romanesc si jucatorii celorlalte echipe. E de neinteles, dar le-am spus ca, fiind oameni de fotbal, intelegem. Ne-am despartit amiabil si fara nici o problema”.

Continuarea in Sport Magazin – powered by kicker – numarul 67 (din 4 iunie)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here