EXCLUSIV: Interviu Irina Mirt

0
42

Despre Irina Mîrţ, Ion Crăciunescu afirmă că, “profesional, le dă lecţii multor arbitri de la noi”. Asistenta originară din Roman a avut o ascensiune fabuloasă în ultimii ani şi domină topurile de specialitate ale FIFA şi UEFA. Irina a fost singura noastră reprezentantă la recentul campionat mondial de fotbal feminin, desfăşurat în China

SportM: Felicitări pentru prestaţia de la Mondialul din China. Cum a fost?
Irina Mîrţ: Extraordinar! Pot spune că am luat parte la un turneu foarte reuşit, mai ales că am ofi ciat pînă în penultimul act. Atmosfera creată în jurul unei asemenea competiţii este pur şi simplu superbă.

SportM: Dintre cele patru întîlniri arbitrate, a fost semifi nala Germania – Norvegia cea mai difi cilă?
Irina Mîrţ: Orice partidă prezintă difi cultăţile sale, însă evident că, prin prisma mizei, semifi nala a avut cea mai mare încărcătură. Din fericire, pregătirile fi zice şi tactice efectuate anterior m-au ajutat foarte mult. Eu zic că m-am prezentat bine.

SportM: Aţi avut emoţii?
Irina Mîrţ: Emoţii există întotdeauna, şi cred că acestea sînt dovada pasiunii pentru ceea ce faci. Deci da, am avut mari emoţii, care au dispărut însă ca prin farmec imediat ce am ridicat prima dată steagul.

SportM: Ce este mai greu să arbitraţi: un meci de campionat mondial sau un meci în Liga I?
Irina Mîrţ: E greu de dat un răspuns, deşi la prima vedere amploarea competiţiilor diferă enorm. În opinia mea, fi ecare meci are importanţa, nivelul şi provocările lui.

SportM: Cum este privită o femeiearbitru într-un joc – prin tradiţie – al bărbaţilor?
Irina Mîrţ: Nu ştiu dacă e privită altfel, cu reticenţă sau maliţiozitate. Îmi place să cred că femeile au de jucat un rol în toate activităţile sociale, nu numai în sport.

SportM: Cînd aţi decis să vă implicaţi în arbitraj?
Irina Mîrţ: Arbitrajul a venit firesc, pentru că eu cochetam de multă vreme cu fotbalul. Între 1990 şi 1995 am jucat fotbal la Roman, Iaşi şi Botoşani. În acelaşi timp, am terminat şi cursurile de arbitraj, în 1993. Mai apoi, am obţinut ecusonul FIFA şi am fost delegată la întrecerile internaţionale, dar şi la jocuri de campionat.

SportM: La debutul în Divizia A, un Argeş – Naţional în 2003, Dică v-a elogiat…
Irina Mîrţ: Îmi aduc aminte foarte bine, este o amintire specială. Meciul s-a terminat egal, 1-1, fără să existe probleme. Am văzut declaraţiile lui Dică seara, la ştirile sportive, şi m-am bucurat că am fost apreciată pentru ce am făcut la debut.

SportM: V-au contestat vreodată, după un meci, oficialii sau fotbaliştii?
Irina Mîrţ: În general, noi, arbitrele, sîntem mai respectate decît bărbaţii, şi de către jucători, şi de către conducători. Chiar dacă am făcut greşeli, de altfel omeneşti, s-a înţeles probabil că au fost involuntare. Faţă de alte colege, am avut noroc din acest punct de vedere.

SportM: Care a fost cel mai frumos moment din cariera dumneavoastră?
Irina Mîrţ: Ar fi mai multe: finala Campionatului Mondial feminin din 2003, debutul în Divizia A, finala Ligii Campionilor la feminin, din 2004, dar şi finala Campionatului European masculin sub 19 ani, de anul trecut.

Continuarea in Sport Magazin numarul 80 (8 – 14 octombrie 2007)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here