ECHIPA NATIONALA/ Austria – inainte si dupa

0
52

Se spune că un şut în fund este un pas înainte. Se pare că eşecul suferit la 1 aprilie, pe terenul Austriei, a fost exact impulsul de care naţionala avea nevoie. Imediat după asediul eşuat de la Klagenfurt, „tricolorii” l-au găsit pe noul Mutu, şi-au luat la revedere de la experimentatul dar capriciosul Piţurcă, şi l-au înlocuit cu un lup tânăr şi avid de performanţă. Iată mai jos cinci cele importante efecte ale cutremurului din meciul tur.

Apariţia lui Tănase

Uneori, din noroi mai răsar şi trandafiri. Asta s-a întâmplat şi la Klagenfurt, unde din terenul udat de ploaia austriacă, s-a ridicat parcă de nicăieri, geniul lui Cristi Tănase. Titularizat de Piţurcă după ce schimbase faţa jocului cu Serbia în partea secundă, puştiul lui FC Argeş a deschis scorul şi a făcut practic tot ce a vrut cu apărarea imaginată de Didi Constantini, arătându-ne că există viaţă şi fără Mutu şi Chivu. Ce a urmat, se ştie. Tănase a devenit cel mai căutat jucător de pe piaţă, iar luna trecută a făcut pasul în lumea bună, semnând cu Steaua după retrogradarea echipei din Trivale.

Despărţirea de Piţurcă

Partida tur cu Austria a fost şi cântecul de lebădă, dacă se poate spune aşa, pentru selecţionerul Victor Piţurcă. „Piţi”, cum îl alintam în vremurile bune, n-a fost însă o lebădă neagră, ci mai degrabă un gâscan extrem de încăpăţânat, taciturn şi controversat, dar de o competenţă incontestabilă. Contestabilă a fost însă selecţia lui, redusă la câteva cluburi din Liga I şi cu senatori de drept, şi tactica ce i-ar fi făcut invidioşi şi pe antrenorii italieni. În era Piţurcă, România şi-a perfecţionat apărarea, dar n-a făcut nici un meci în care să exceleze pe plan ofensiv. Or, dacă nu dai gol, slabe şanse să câştigi, cum ar zice cineva.

Retragerea lui Contra

Eşecul suferit în faţa lui Scharner & Co. a mai făcut o victimă în tabăra românilor: Cosmin Contra, care s-a hotărât să îşi agaţe ghetele în cui după 13 ani sub tricolor. „Îmi pare rău că mă retrag cu o înfrângere, dar asta e viaţa, mergem înainte. Rezultatele arată că în momentul de faţă atât poate echipa naţională. Dacă lipsesc 2-3 jucători nu avem cu cine să-i înlocuim. Sunt emoţionat, e un moment greu”, a spus fundaşul dreapta al lui Getafe, care va fi ţinut minte pentru trasorul din barajul cu Slovenia, din 2001.

Venirea lui Răzvan

Ieşirea din calculele calificării la Cupa Mondială, în urma înfrângerii cu Austria, i-a determinat pe oficialii Federaţiei Române de Fotbal să renunţe la colaborarea cu Victor Piţurcă şi să demareze reconstrucţia naţionalei încă din această campanie. După ce Mircea Lucescu a declinat oferta diriguitorilor de la FRF, aceştia l-au abordat pe fiul lui „Il Luce”, Răzvan. Tehnicianul de la FC Braşov nu a stat pe gânduri şi a semnat cu naţionala, iar debutul său pe banca României a fost un succes, 1-0 pe terenul Lituaniei, cu o echipă radical reformată.

Schimbarea la faţă a naţionalei

Instalarea lui Răzvan la cârma „tricolorilor” a fost însă ceva mai mult decât o mişcare sportivă. Tânăr şi carismatic, Lucescu jr. a adus cu el o nouă manieră de lucru, fără de care noua atitudine a naţionalei ar fi apă de ploaie. A dat dovadă de diplomaţie, revenind în „Ghencea” în pofida trecutului său rapidist, demonstrând astfel că pentru el există acum doar români, indiferent de simpatiile de club. A renunţat la senatorii de drept din era Piţurcă – Tamaş, Cociş, Nicoliţă ş.a.m.d, şi a deschis larg porţile naţionalei. A readus nume ca Mara, Ghioane sau Dănciulescu, şi i-a oferit lui Max Nicu timp de joc. Naţionala s-a schimbat la faţă şi promite să „explodeze” în campania de calificare la Euro 2012.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ