DNA amendeaza legea junglei

0
50

După trei ani în care a răvăşit Europa în căutarea actelor care să facă lumină în 12 transferuri dubioase din ultimii zece ani. Rezultatele par spectaculoase, dar, deocamdată, Justiţia română pare specializată în debuturi în trombă şi frîne în scîrţîituri. Va face excepţie tocmai fotbalul?

Mai întîi a fost obiect de import adus de studenţii ardeleni de la Viena şi de petroliştii englezi care se plictiseau la Moreni sau Ploieşti. A ajuns spectacol pentru plebe şi protipendadă, instrument de propagandă politică sau debuşeu pentru furia “maselor largi, populare”. În perioada ceva mai apropiată de noi a umplut străzile marilor oraşe pe timpul campaniilor reuşite ale echipelor naţionale. Astăzi, fotbalul românesc este înghesuit între zeci de mii de file şi aşteaptă la uşa DNA şi a tribunalelor un verdict care poate să stigmatizeze, să ierte, să dezguste sau să amuze. Prezentate de DNA, faptele sînt stufoase şi grave. Pentru cei acuzaţi, simple şi profitabile. Pentru fani, încă un scandal într-o perioadă în care uiţi drumul spre stadion şi numărul jucătorilor transferaţi de echipa ta. Pentru presă, un subiect. Iată-l!

Lume bună în boxa acuzaţilor

DNA a trimis la finele săptămînii trecute un comunicat prin care zece oameni importanţi din fotbal erau puşi sub urmărire penală pentru “evaziune fiscală, înşelăciune şi spălare de bani”. Numele lor implică neapărat conexiuni cu Ministerul de Interne (Cristi Borcea şi Mircea Stoenescu), marii industriaşi şi mediile politice la nivel înalt (George Copos), gloriile în retragere (Gică Popescu), breasla influentă şi ocultă a impresarilor (Giovanni şi Victor Becali, Sică Puşcoci), preşedinţii unor cluburi importante (Jean Pădureanu şi Mihai Stoica) sau afacerişti cu tresele sub costum, adaptaţi perfect la lumea din fotbal, cum e cazul lui Gigi Neţoiu. Zeci de transferuri, cele mai multe de la Dinamo, sînt suspectate că s-au făcut pe sume mult mai mari decît cele înregistrate în actele depuse la FRF sau în contabilitatea cluburilor.

Contabilitate dublă şi off-shore-uri

Diferenţele dintre ce se regăseşte la cluburile care au plătit şi cele care au primit bani sînt uriaşe, ele stînd la baza unor averi fabuloase şi la temelia corupţiei din fotbalul nostru. Cluburile româneşti specializate în exportul de jucători (Dinamo şi Rapid) sînt suspectate că au două rînduri de acte pentru fiecare transfer. Ce lipseşte din suma plătită de străini a ajuns la impresari, la patronii cluburilor care au vîndut sau la alţi intermediari. Acesta este lucrul pe care îl ştie sau îl bănuieşte toată lumea, dar pe care doar Justiţia îl poate dovedi. Este miza unei acţiuni suspectate că ar fi doar paravan pentru a farda scandaluri imense şi cu implicaţii mult mai serioase, gen Omar Hayssam sau lotul foştilor miniştri trimişi la DNA. În orice caz, anchetarea celor mai importante transferuri din fotbalul ultimilor 10 ani este o acţiune necesară, care va normaliza lucrurile.

Cine se ocupă de caz

Dosarul “Transferuri murdare” va fi instrumentat de procurorul Doru Ţuluş, un personaj controversat în magistratură. “Lipsă de eficienţă şi condamnări zero”, a spus fostul ministru Tudor Chiuariu atunci cînd a cerut destituirea lui Ţuluş, în vara anului trecut. El s-a ocupat de dosarul “Loteria”, deci va avea plăcerea să “colaboreze” din nou cu George Copos, dar şi de dosarele altor oameni importanţi, care au în comun faptul că au fost adversari ai lui Traian Băsescu. În cazul în care măsurile ce vor fi luate împotriva celor zece din fotbal vor fi aspre, atunci înseamnă că stilul Ţuluş a fost drastic remaniat. Pînă şi Sebastian Bodu, fostul şef al ANAF, cel care a răscolit pentru prima oară praful de pe actele cluburilor de fotbal, a recunoscut că “nu se poate vorbi de înşelăciune sau spălare de bani”, prevestind pedepse simbolice pentru cei audiaţi şi inducînd senzaţia de amatorism pe care o lasă munca celor care au făcut comunicatul prin care DNA anunţă neregulile.

Dinamo, lider la transferuri dubioase

Şapte din cele 12 transferuri externe anchetate au ca punct de plecare Dinamo Bucureşti: Mitea (Ajax), Cernat (Dinamo Kiev), Contra şi Mara (Alaves), Codrea şi Mihalcea (Genoa). Fraţii Becali sînt dinamovişti declaraţi, deci era normal ca ei să ajute să cîştige clubul cu care ţin. Banii care nu se regăsesc în acte reprezintă sume enorme, care dau însumate aproape 12 milioane de euro. E greu de crezut că generalii MI, care au făcut mereu parte din structurile de conducere ale lui Dinamo, nu ştiau că triunghiul Bermudelor se muta în Ştefan cel Mare în momentul realizării vreunui transfer, banii dispărînd subit. Probabil mulţi dintre ei sînt complici, aşa că va fi foarte greu să se rezolve cazurile generate de Dinamo.

Copos şi farmecul vieţii de evazionist

Sub conducerea revigorantă a lui George Copos, Rapid a cîştigat titlul şi patronul bani mulţi. Şefului din Giuleşti îi place să spună că deţine “un club muncitoresc”, care înseamnă în România “farmecul vieţii”. Surse autorizate susţin că George Copos este lider la capitolul cîştiguri din fotbal, stilul lui duplicitar ajutîndu-l să păstreze aparenţele de filantrop dezinteresat şi mereu în pierdere. Transferurile lui Dulca (Poohang) şi Bratu (Galatasaray) sînt o victorie a savoire-fair-ului giuleştean, contestată însă de DNA

Jean şi Meme, suspectaţi şi ei

Gloria Bistriţa, cu două pete negre în dosare, este o prezenţă surprinzătoare pe lista procurorilor. Transferurile lui Sînmărtean (Panathinaikos) şi Ganea (Stuttgart) sînt vizate de procurori, dar sumele dispărute sînt relativ mici. Mihai Stoica are şi el de explicat ce s-a întîmplat cu banii de pe Arhire (Poohang), în 1999. E uşor de explicat de ce cluburile mari au preferat tranzacţii dubioase: pe lîngă lăcomia patronilor, campionatele se cîştigau pînă nu demult cu blaturi plătite din greu cu bani negri, iar aceştia nu puteau proveni din afaceri curate. Steaua lipseşte de pe listă deoarece multă vreme fraţii Becali, cei mai eficienţi impresari, au fost în relaţii reci cu şefii din Ghencea.

Gigi nu rămîne pasiv

Neimplicat în scandal, patronul Stelei putea fi marele cîştigător al scandalului. A preferat însă o partitură zgomotoasă, care să îl ajute pe vărul său, Giovanni, peştele cel mare în acest caz. Discursul lui Gigi este logic pentru un om care se mişcă într-o lume în care şpaga are inclusiv arome de porc (vezi cazul Remeş) şi care a făcut bani mulţi într-o ţară în care afacerile oculte şi dubioase sînt baza marilor averi. Nesprijinit de stat după ‘90, fotbalul a crescut ca un Mowgli isteţ şi eficient, care acum se vede constrîns să se obişnuiască cu regulile satului de la marginea junglei. Dacă sînt serioase, intenţiile DNA pot fi măcar un mesaj către oamenii care umblă cu bani în fotbal: “A venit timpul să respectaţi şi alte hîrtii decît bancnotele”.

SportMagazin numarul 94 (22 – 28 ianuarie 2008)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here