Cupa Romaniei/ Jucatori celebri: Cupa Mutului (1974/1975)

0
88

Aflată într-un declin de formă, Rapid, specialistă a competiţiei surprizelor, avea să triumfe în ediţia 1974/1975. Trofeul a fost depus în vitrina din Grant de tînărul Nicolae Manea, care a fugit din spital pentru semifinala cu Steaua şi a marcat două goluri Craiovei în finală

“Aoleu, ce echipă avea Craiova atunci!”, exclamă după mai mult de trei decenii eroul acelei finale, rapidistul Nicolae Manea. Într-adevăr, feroviarilor le tremurau jambierele cînd ieşeau din tunelul de pe bătrînul “23 August”. Rapid nu mai era ce fusese. În încercarea de a redeveni “specialista Cupei”, echipa de lîngă Podul Grant lăsase senzaţia că şchioapătă pînă în finală. Deşi eliminase puterile vremurilor, Steaua şi Dinamo, învinsese de fiecare dată la limită. Era clar că în faţa Universităţii Craiova va porni din postura de out-sider. Pentru că la “Ştiinţa” evoluau Oblemenco, Boc, Deselnicu şi Ţarălungă, iar din urmă veneau puştii teribili, Balaci, Ştefănescu şi Negrilă, cei care aveau să pună bazele celebrei “Craiova maxima”.

Cursa lui Năică

“Dar nici noi nu eram “desculţi””, continuă Manea. “În fond, eliminasem şi pe Dinamo, şi pe Steaua. Însă, într-adevăr, oltenii erau daţi dracului. Începea să se ridice şi steaua lui Balaci. Îi înnebunise “Blondul” cu driblingurile pe fundaşii noştri. Cert e că toată lumea paria pe Craiova. Că ne bate, că ne dă o căruţă de goluri. Ne-am ţinut tare, apoi marele Oblemenco l-a îngenunchiat pe Ioniţă. Îmi părea tare rău, că prea ne doream Cupa. Aşa că a intrat în scenă “Năică”. Eu mai tot timpul am fost mai cu tupeu. Eram şi tînăr, aşa că n-am stat prea mult la discuţii. Am egalat cînd nimeni nu se mai aştepta, însă nu m-am mulţumit cu atît. N-am mai aşteptat penalty-urile ca în meciul cu Steaua. Am băgat capul în pămînt, am plecat pe partea stîngă, am trîntit un fundaş în fund “din gleznă” şi gata! Am dus Cupa în Giuleşti. Doamne, ce sărbătoare s-a ţinut lîngă teatru!”, rememorează actualul director tehnic al Rapidului, Nae Manea.

Evadarea din spital

Înainte de a da lovitura în finală, Nicolae Manea fusese eroul în semifinala cu Steaua. Pentru a juca în partida aceea, rapidistul evadase din Spitalul Militar Central, unde era internat. “Cum naiba să stau liniştit pe un pat de spital cînd urma să jucăm cu Steaua? Iniţial refuzasem să joc la Steaua, că nu îmi plăcea milităria. De aceea ajunsesem şi în spital, suspect de hepatită, ca să nu fiu încorporat. În după amiaza aceea, soţia mea a venit la spital cu un taxi, am sărit gardul şi am plecat îmbrăcat în halat. La poarta stadionului credeau că sînt nebun şi nu mă lăsau să intru. A trebuit să vină de la vestiare antrenorul Nelu Motroc, dar şi el mi-a zis că sînt ţăcănit. Dar pentru mine nu conta, important era că joc împotriva Stelei. Am marcat atunci, însă asta avea să mă coste. Pentru că, pe la comisariate, unii se întrebau cum naiba tovarăşul Manea e inapt militar din cauza hepatitei, dar joacă fotbal de performanţă. Aşa că, după o săptămînă de la finala cu Craiova, recrutul Năică Manea “dribla” cu raniţa în spate într-o garnizoană departe de Bucureşti şi de Rapid”, povesteşte “evadatul din spital”.

Finală cu cîntec

Meciul din finală dintre Universitatea Craiova şi Rapid nu a fost unul lipsit de incidente. La cîteva minute după ce oltenii au deschis scorul, Petre Deselnicu a fost eliminat după un fault dur asupra unui adversar. La scurt timp, rapidistul Sandu Neagu a avut o altercaţie cu Cornel Berneanu, ambii jucători fiind trimişi la cabine. Gurile rele spun că cei doi au continuat incidentul şi la vestiare.

I se spunea Mutul

Cu mulţi ani înaintea lui Mutu de la Fiorentina, la Rapid juca un alt “mut”. Extremă stînga, Nae Manea îşi cîştigase această poreclă, transformată în supranume. Tribunele îl gratulau cu apelativul “Mutu” pentru faptul că, atunci cînd era faultat de către un adversar, fotbalistul rapidist nu riposta niciodată. Paradoxal, în viaţa de zi cu zi, Manea este un personaj extrem de guraliv şi pus permanent pe glume.

Traseu

16-zecimi de finală
Bucureşti: Rapid – Dinamo 2-1
Optimi de finală
Braşov: Rapid – Jiul 1-0
Sferturi de finală
Buzău: Rapid – Ceahlăul 1-0
Semifinale
Bucureşti: Rapid – Steaua 6-5 (lovituri de departajare)

Finala

Rapid – Universitatea Craiova 2-1 (0-0, 1-1)
12 iulie 1975, stadion “23 August”: 30.000 de spectatori
Arbitri: Nicolae Rainea – Constantin Ghiţă, Ion Chilibar
Au marcat: Manea (70, 100) / Oblemenco (54)

Rapid: Ioniţă – Pop, Grigoraş, Fl. Marin, Niţă – Angelescu (Savu, 46), M. Stelian (Rîşniţă, 58), Petcu – Iordan, Neagu, Manea
Antrenor: Ion Motroc

Universitatea: Purcaru – Niculescu, Boc, Deselnicu, Berneanu – Ştefănescu (Strîmbeanu, 92), Ciupitu, Balaci, Crişan – Oblemenco, Ţarălungă (Negrilă, 66)
Antrenor: Constantin Cernăianu

FOTO: Nae Manea priveşte înapoi cu nostalgie

           

Integral in numarul 103
(25-31 martie 2008)
Sport Magazin

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here