ANALIZA LIGA I/ Golgheteri pe datorie

0
72

Nu doar lupta pentru campionat este extrem de încinsă. Şi la nivel individual, asistăm la o bătălie pasionantă pentru titlul de golgheter. Marea hibă: nici unul dintre pretendenţi nu poate fi catalogat drept “prolific”, iar mulţi dintre ei joacă “pe datorie”

Duelul tripartit Dinamo – Timişoara – Urziceni pentru şefia Ligii I se reverberează şi în competiţia individuală a celor mai buni marcatori din campionatul intern. Liderul îi propune pe veşnic verdele Ionel Dănciulescu, dar şi pe “fiul risipitor” Marius Niculae, cel care după ani de rătăciri pe meleaguri străine, a revenit în “Groapă” pentru a pune umărul la cucerirea celui mai important titlu post-decembrist al “câinilor”. Atât “Danciu-gol” cât şi “Săgeată” au un incontestabil pedigri de golgheter. Primul a cucerit trofeul acordat celui mai bun marcator în două alte ocazii (2003-2004 şi 2007-2008, de fiecare dată cu 21 de goluri), în timp ce Niculae şi-a trăit momentul de glorie acum opt ani, în 2000-2001, când cele 20 de goluri ale sale nu au putut totuşi preveni triumful marii rivale din Ghencea, “alb-roşii” fiind nevoiţi să se consoleze pe filiera Cupei.

Secetă în avanposturi

În actualul sezon, la data scrierii acestui articol, după 24 de etape, Dănciulescu şi mai tânărul său coleg din linia de atac reuşiseră fiecare câte 8 goluri. Extrem de puţin pentru doi atacanţi de rasă, cu menţiunea că “Săgeată” a explodat în retur. Probabil că ei ar fi fost depăşiţi de “argintul viu” Florin Bratu, a cărui formă deosebită din startul campionatului (7 reuşite în primele 11 etape) a fost curmată de o accidentare gravă într-un meci cu CFR Cluj, disputat pe 17 octombrie 2008. De remarcat că tripleta Dănciulescu – Niculae – Bratu a marcat 23 din 39 de goluri ale lui Dinamo. Însă dacă pentru echipă eforturile au dat roade, la nivel individual distincţiile se lasă aşteptate. Evident, stagiunea este departe de a fi încheiată, iar surprizele mai pot apărea. Totuşi, rămâne secetă mare în avanposturi.

Paradoxul campionatului

Din “Ştefan cel Mare” trecem pe “Dan Păltinişanu”, unde îl regăsim pe golgheterul campionatului din 2005, Gigel Bucur. Acum patru ani, îmbrăcat în tricoul Sportului Studenţesc, micuţul atacant ieşea primul în topul marcatorilor, ce-i drept la egalitate cu dinamovistul Claudiu Niculescu, ambii trecându-şi în cont 21 de goluri. În 2008-2009, Bucur este departe de acea formă, având numai 9 goluri la activ, şi cu toate acestea este extrem de bine poziţionat pentru a cuceri “gheata de aur” a campionatului. După 24 de runde, el se află la o lungime de liderul ierarhiei, rapidistul Juliano Spadacio (10 goluri, toate din acţiune), care nu este însă atacant ci mijlocaş! Paradoxul întrecerii interne: cu o rată de eficacitate infimă (0.41 goluri pe meci), poţi ieşi golgheterul Ligii I. Spre comparaţie, cel mai prolific vârf din Spania, Samuel Etoo, a reuşit 26 de goluri în 30 de etape (0.86 goluri pe meci)! De aici putem trage două concluzii: fie că jucătorii din Liga I au un apetit ofensiv scăzut, fie că defensivele lucrează ore suplimentare. Probabil adevărul este undeva la mijloc.

Se caută golgheter

Însă dacă pofta de gol se lasă aşteptată, ceea ce bucură este emulaţia observabilă în cursa pentru titlul de golgheter. De nicăieri a apărut acest Gabi Paraschiv, mijlocaşul Oţelului care după un start fulminant de sezon, ce i-a adus şi prima selecţie sub tricolor, s-a stins şi nu a mai marcat decât două goluri, ajungând la cota 9. Destul însă pentru a-i sufla în ceafă lui Spadacio. Brazilianul din Giuleşti, principalul favorit la distincţia de golgheter, este el însuşi o revelaţie, iar faptul că un mijlocaş din Ţara Cafelei este mai eficient decât atacanţii din România vorbeşte de la sine despre lacunele fotbalului de la noi. Olteanul Florin Costea şi stelistul Bogdan Stancu (ambii cu 8 goluri) sunt mai degrabă golgheteri în cocon, nişte speranţe despre care nu se ştie când vor face pasul spre “certitudini”. Principala lor problemă? Inconstanţa. Ca un amănunt interesant, în ediţia precedentă Costea a scuturat plasele adverse de 15 ori, iar Gigel Bucur, menţionat mai sus, de 16 ori. Vor recupera terenul în 9 etape?

“Fabrica” Dinamo

Dacă ne-am lua după statistică, Dinamo are şanse ridicate nu doar la titlu ci şi să dea golgheterul campionatului. De la debutul mileniului, Dinamo a oferit cinci din ultimii nouă cei mai buni marcatori. În timp ce Steaua nu a mai propus un golgheter din 2003, aspect destul de sugestiv pentru actuala criză a echipei, “fabrica” de golgheteri pare să fie în “Groapă”.

Golgheterii României după Revoluţie

Sezonul / Jucător /  Club / Goluri

1989 – 1990 Gavril Pele Balint Steaua Bucureşti 19
1990 – 1991 Ovidiu Cornel Hanganu Corvinul Hunedoara 24
1991 – 1992 Gabor Gerstenmajer Dinamo Bucureşti 21
1992 – 1993 Ilie Dumitrescu Steaua Bucureşti 24
1993 – 1994 Gheorghe Craioveanu Universitatea Craiova 22
1994 – 1995 Gheorghe Craioveanu Universitatea Craiova 27
1995 – 1996 Ion Vlădoiu Steaua Bucureşti 25
1996 – 1997 Sabin Ilie Steaua Bucureşti 31
1997 – 1998 Constantin Barbu FC Argeş 21
                    Ion Vasile Oană Gloria Bistriţa 21
1998 – 1999 Ioan Viorel Ganea Gloria Bistriţa / Rapid 28
1999 – 2000 Marian Savu FC Naţional Bucureşti 20
2000 – 2001 Marius Ctn. Niculae Dinamo Bucureşti 20
2001 – 2002 Cătălin Marcel Cursaru FCM Bacău 17
2002 – 2003 Claudiu Nicu Răducanu Steaua Bucureşti 21
2003 – 2004 Ionel Daniel Dănciulescu Dinamo Bucureşti 21
2004 – 2005 Gheorghe Bucur Sportul Studenţesc 21
                    Claudiu Iulian Niculescu Dinamo Bucureşti 21
2005 – 2006 Ionuţ Costinel Mazilu Sportul Studenţesc 22
2006 – 2007 Claudiu Iulian Niculescu Dinamo Bucureşti 18
2007 – 2008 Ionel Daniel Dănciulescu Dinamo Bucureşti 21

“Nu urmăresc să fiu golgheter. Scopul meu principal este să îmi ajut coechipierii”
Juliano Spadacio (Rapid)

“Prefer să fie Timişoara campioană, decât eu golgheter”
Gigel Bucur (FC Timişoara)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here