AMINTIRI DIN EPOCA DE AUR: Petrolul Ploieşti

0
54

A rămas şi astăzi singura echipă românească de club care a învins celebra formaţie engleză FC Liverpool. Şi nu oricînd, ci într-una dintre cele mai bune perioade ale “cormoranilor”. Petrolul Ploieşti este, cu siguranţă, una dintre cele mai frumoase amintiri ale tristei perioade comuniste, alături de FC Argeş, Craiova, Rapid sau UTA.

Povestea Petrolului Ploieşti începe într-o seară de iarnă a anului 1924, pe Calea Victoriei din Bucureşti, în celebra cafenea “Capşa”. Un om de afaceri italian, Ernesto Etore Brundelli, îşi îndeplinea visul de a crea în România un club cu numele echipei sale favorite, Juventus Torino. Brundelli a cumpărat în acea seară acţiunile a două grupări, Triump şi Romcomit, ajunse în pragul falimentului. Şase ani mai tîrziu, Juventus Bucureşti cucerea primul şi singurul titlu din istorie. Echipa a supravieţuit cu numele de Juventus pînă după război, cînd, o dată cu venirea comuniştilor la putere, şi-a pierdut identitatea. Juventus s-a transformat succesiv în Distribuţia, Competrol, Partizanul, Energia şi Flacăra. Sub ultimul nume, Flacăra, s-a mutat în 1952 la Ploieşti. De aici începe, cu adevărat, istoria Petrolului.

Pasărea Phoenix

Aflată într-o situaţie fără scăpare în momentul cînd a sosit pe Valea Prahovei, echipa retrogradează în primul sezon disputat lîngă sonde. Paradoxal, Flacăra Ploieşti joacă însă finala Cupei României, pe care o pierde la mare luptă, scor 0-2, în faţa CCA-ului. Iată echipa care a jucat acea finală, disputată pe Stadionul “Republicii”: Carapeţ – Pahonţu, Petrescu, Marinescu, Garbelotti, Peretz, Iordache, Fătu, Popescu, Botescu, Bădin (Bădulescu). Pe banca tehnică se afla Ilie Oană, care venise cu echipa de la Bucureşti. După doar un an de surghiun în “B”, Petrolul revine pe prima scenă a fotbalului românesc, pe care avea să o părăsească peste mai bine de două decenii, timp în care, de multe ori, a făcut legea competiţiei interne. Promovarea din 1953 a însemnat renaşterea echipei din propria-i cenuşă, precum pasărea Phoenix.

Primele titluri

în primul an după promovare, Petrolul se clasează pe un onorant loc şapte, la sfîrşitul unui sezon dominat de Flacăra Roşie Arad. în ediţia următoare, 1955, Petrolul este aproape de titu. Termină pe doi, cu 34 de puncte, la trei de Dinamo. Anul următor, echipa lui Ilie Oană încheie pe cinci. O dată cu schimbarea desfăşurării sistemului competiţional, vine şi primul titlu pentru Petrolul. La finalul sezonului 1957-1958, Petrolul îşi trece în palmares primul titlu de campioană a României. Calificaţi în Cupa Campionilor Europeni, “găzarii” joacă în turul preliminar cu SC Wismut Karl-Marx-Stadt, campioana Germaniei Democrate. La “Karl-Marx-Stadt”, Wismut se impune cu 4-2, golurile Petrolului fiind înscrise de Mircea Dridea, care a reuşit primul şi ultimul gol al partidei. La retur, în faţa unor tribune arhipline, Fronea şi Marinescu aduc victoria Petrolului, scor 2-0. Cum golurile marcate în deplasare nu reprezentau un criteriu de departajare în caz de egalitate, se joacă o a treia partidă, la Kiev. Wismut bate cu 4-0 şi merge mai departe. în sezonul următor, Petrolul cucereşte din nou titlul, dar nu poate avansa în Cupa Campionilor, după ce este eliminată de Wiener Sport Club, 0-0 în Austria şi 1-2 la Ploieşti. Iată lotul prahovenilor care a cucerit cele două titluri din anii 50: Sfetcu, Bădulescu, Dridea I, Dridea II, Marin Marcel, Constantinescu, Tabarcea, Zaharia, I. Neacşu, Marinescu, Babone, Fătu, Fronea, N. Ionescu, Topşa, N. Neacşu, Roman, Botescu, Pahonţu, Voica, Anton şi Mitică Munteanu.

Continuarea in SportMagazin powered by Kicker de luni, 5 martie 2007
 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here